DECIZIE nr. 261 din 14 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 1 şi 2, art. 299-316, art. 335 şi art. 338 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 43, art. 44, art. 45 şi art. 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 1 şi 2, art. 299-316, art. 335 şi 338 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 43, 44, 45 şi 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere Mureş – Uniunea Teritorială a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România în Dosarul nr. 822/C/2005 al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 822/C/2005, Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 şi 2, art. 299-316, art. 335 şi 338 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 43, 44, 45 şi 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Excepţia a fost ridicată de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere Mureş – Uniunea Teritorială a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România într-un litigiu având ca obiect încuviinţarea modificărilor aduse statutului Filialei Mureş a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că procedura admiterii în principiu a cererii de intervenţie, prevăzută de art. 52 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, contravine art. 1 alin. (3) şi (4), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3) şi art. 124 din Constituţie; că prevederile art. 43 şi 44, precum şi ale art. 49 din Legea sindicatelor, raportate la art. 335 şi art. 338 alin. 2 din Codul de procedură civilă, contravin aceloraşi prevederi constituţionale, în măsura în care nu permit introducerea unei cereri de intervenţie principală în procedura necontencioasă; că art. 299-316 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 45 din Legea nr. 54/2003, contravin art. 11 din Constituţie, raportate la prevederile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948, deoarece instituie amestecul autorităţilor statale – instanţe judecătoreşti – în organizarea internă a sindicatelor.Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textele legale criticate sunt constituţionale, întrucât, deşi căile de atac sunt prevăzute de Codul de procedură civilă, prin legi speciale se pot institui proceduri de soluţionare diferite faţă de cele din dreptul comun. Faptul că în procedura pentru constituirea uniunilor sindicale, procedură reglementată de Legea sindicatelor, nu sunt admisibile cererile de intervenţie, nu contravine accesului liber la justiţie şi principiului egalităţii în faţa legii.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, revine legiuitorului stabilirea competenţei, a procedurii de judecată şi a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 52 alin. 1 şi 2, art. 299-316, art. 335 şi 338 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 43, 44, 45 şi 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003.Prin art. I pct. 108 şi 112 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, art. 300 alin. 4, respectiv art. 304 pct. 11 din Codul de procedură civilă au fost abrogate.Prin art. I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, art. 303 alin. 3 din Codul de procedură civilă a fost abrogat.Prin art. I pct. 45, 49, 50 şi 51 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziţiile art. 299 alin. 3, art. 304 pct. 10, art. 308 pct. 3, 4 şi 5 din Codul de procedură civilă au fost abrogate.Prin art. VI din Legea nr. 59/1993 pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, dispoziţiile art. 307 din Codul de procedură civilă „sunt şi rămân abrogate”.Astfel, dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă au următorul cuprins:– Art. 52 alin. 1 şi 2: "După ascultarea părţilor şi a celui care intervine, instanţa va hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei.Încheierea nu se poate ataca decât o dată cu fondul.";– Art. 299-316 reglementează recursul;– Art. 335: "Dacă cererea, prin însuşi cuprinsul ei sau prin obiecţiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanţa o va respinge.";– Art. 338: "Procedura prevăzută în articolele de mai sus se întregeşte cu dispoziţiile de procedură contencioasă, în măsura în care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse dispoziţiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărţii de faţă."Dispoziţiile criticate din Legea sindicatelor nr. 54/2003 au următorul cuprins:– Art. 43: "Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor sindicale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi/sau confederaţiilor şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive.";– Art. 44: "(1) Tribunalul competent prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43, după caz, este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, să examineze:a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, după caz; … b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare. … (2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea organizaţiilor sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43, căruia îi solicită, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a neregularităţilor constatate. … (3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special. … (4) Instanţa pronunţă o hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii. … (5) Hotărârea tribunalului se comunică semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare."; … – Art. 45: "(1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare. … (3) Recursul se judecă, cu citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la pronunţare."; … – Art. 49: "(1) Organizaţia sindicală constituită prin asociere este obligată să aducă la cunoştinţă tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.(2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 42-48. … (3) Instanţa este obligată să menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale." … Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 relative la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, ratificată de România prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial nr. 4 din 18 ianuarie 1958.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Având în vedere că art. 299 alin. 3, art. 300 alin. 4, art. 303 alin. 3, art. 304 pct. 10 şi 11, art. 308 alin. 3, 4 şi 5 din Codul de procedură civilă au fost abrogate înainte de sesizarea Curţii Constituţionale şi ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea nu se poate pronunţa decât asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale „în vigoare”, excepţia de neconstituţionalitate a acestora este inadmisibilă.Cu privire la prevederile art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 176/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005, a admis excepţia de neconstituţionalitate a acestora, „în ceea ce priveşte sancţionarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs «numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal şi contul bancar», precum şi – dacă recurentul locuieşte în străinătate – «domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul»”. Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii.Ca atare, şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă este, aşadar, inadmisibilă.II. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii criticate din Codul de procedură civilă şi art. 43, 44, 45 şi 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constituţionale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, bineînţeles, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte.Examinând dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă şi din Legea sindicatelor, Curtea constată că nici una dintre acestea nu contravine vreunei prevederi din Legea fundamentală.În realitate, problema ridicată de autorii excepţiei, şi anume dacă în procedura necontencioasă reglementată de Legea nr. 54/2003 este admisibilă formularea unei cereri de intervenţie principală, este o problemă de interpretare şi aplicare a legii care ţine de resortul instanţelor judecătoreşti. Dar şi în situaţia în care – ţinând seama că obiectul unei intervenţii principale implică întotdeauna afirmarea unui drept propriu şi are, în consecinţă, un caracter contencios – s-ar reţine că procedura prevăzută de dispoziţiile art. 43-45 şi art. 49 din Legea sindicatelor (dispoziţii care fac parte din capitolul IV – „Forme de asociere a organizaţiilor sindicale”) exclude posibilitatea introducerii unei cereri de intervenţie pe cale principală, Curtea constată că acestea nu contravin principiilor statului de drept, egalităţii în drepturi sau liberului acces la justiţie, întrucât procedura specială se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică şi nu împiedică apărarea drepturilor acestora pe cale judiciară, pe calea procedurii contencioase prevăzute de lege.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 299 alin. 3, art. 300 alin. 4, art. 302^1 alin. 1 lit. a), art. 303 alin. 3, art. 304 pct. 10 şi 11, art. 307, art. 308 alin. 3, 4 şi 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere Mureş – Uniunea Teritorială a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România în Dosarul nr. 822/C/2005 al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă.2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 1 şi 2, art. 299 alin. 1 şi 2, art. 300 alin. 1, 2, 3 şi 5, art. 301, art. 302, art. 302^1 alin. 1 lit. b)-d) şi alin. 2, art. 303 alin. 1, 2, 4 şi 5, art. 304 pct. 1-9, art. 304^1-306, art. 308 alin. 1 şi 2, art. 309-316, art. 335 şi 338 din Codul de procedură civilă şi a art. 43, 44, 45 şi 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește