Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 4 ianuarie 2002
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000
Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, excepţie ridicată de Gheorghe Stoica în Dosarul nr. 254/2001 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.La apelul nominal răspunde pentru autorul excepţiei mandatarul Ion Costea, lipsind Ministerul de Interne – Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului excepţiei arata ca acesta a fost amendat de poliţie pentru ca a menţinut girofarul după modificarea adusă prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 alineatului (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996. Se mai arata ca Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei prevedea menţinerea facilităţilor pentru utilizatorii autorizaţi anterior, în speta menţinerea girofarului montat pe maşinile unităţilor de securitate şi paza. Când s-a modificat norma legală criticata, aceste prevederi au fost ignorate, incalcandu-se astfel dispoziţiile art. 11 din Constituţie. Se mai arata ca recomandarea menţionată, privită ca izvor de drept secundar, trebuia avută în vedere la adoptarea actului normativ pus în discuţie. Prin modificarea adusă normei legale criticate au fost incalcate şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece prin noua formulare a textului de lege se creează un tratament diferenţiat între unităţile de paza şi societăţile de construcţii, fundaţii pentru ocrotirea animalelor şi alte unităţi care continua să se folosească de dispozitivele menţionate. În concluzie se solicita admiterea excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând ca aceasta soluţie rezida în însuşi conţinutul art. 11 şi 16 din Constituţie. Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei, nefiind supusă ratificării de către Parlament, nu face parte din dreptul intern, astfel încât nu se poate susţine ca s-ar încalcă art. 11 din Legea fundamentală. Pe de altă parte, nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece textul constituţional face referire la egalitatea dintre persoanele fizice, şi nu la egalitatea dintre persoanele juridice.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 12 februarie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 254/2001, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, excepţie ridicată de Gheorghe Stoica.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 11 din Constituţie, referitoare la obligaţia statului român de a îndeplini obligaţiile asumate prin tratatele internaţionale la care este parte, cu trimitere la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii. Noţiunea de tratat internaţional trebuie inteleasa în sens foarte larg, incluzând şi recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei. Prin acest act al Consiliului Europei se recomanda statelor membre sa promoveze, sa revizuiasca şi, dacă este cazul, sa completeze reglementarea privitoare la abilitarile iniţiale, la autorizările şi inspecţiile periodice asupra societăţilor de securitate şi de supraveghere, iar nu să le suprime printr-o ordonanţa.Referindu-se la situaţia din speta, autorul excepţiei de neconstituţionalitate arata ca abilitarile iniţiale sau autorizaţiile periodice în domeniul dat erau reglementate în textul art. 75 lit. c) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966, care permitea societăţilor de paza echiparea autovehiculelor de intervenţie la obiectivele supravegheate prin sistem de alarmare cu lampi girofar de culoare galbena, fapt realizat până la introducerea reglementării criticate ca neconstituţionale şi pentru care se obtinusera autorizaţii succesive de la Brigada de poliţie rutiera şi Direcţia poliţiei rutiere, documente depuse la dosarul cauzei. Prin textul alin. (4) al art. 22, introdus în Legea nr. 18/1996 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, au fost excluse autovehiculele aparţinând societăţilor de paza, alarmare şi intervenţie, fără o motivatie temeinica, atât timp cat lampile girofar de culoare galbena nu conferă facilităţi în trafic, având doar rolul de a avertiza participanţii la trafic în legătură cu urgenta activităţii comunitare presante.Autorul excepţiei considera, de asemenea, ca dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996, în redactarea data prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, sunt contrare şi prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 75 lit. c) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice, noua reglementare cuprinde o discriminare, deoarece restrictia priveşte numai societăţile de paza, nu şi autovehiculele de intervenţie din domeniul sănătăţii, salubrizarii, firmelor de construcţii, cabinetelor medicale particulare, care beneficiază de dreptul de a-şi echipa autovehiculele şi de a utiliza lampi girofar albastre şi galbene, inclusiv dreptul de inscriptionare nelimitativa, deşi unele dintre acestea nu se situeaza, în ceea ce priveşte gradul de urgenta al intervenţiei, la nivelul celor ale societăţilor de paza.Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, exprimandu-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, arata, în esenta, ca aceasta nu este intemeiata. Astfel, cu privire la susţinerea ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare art. 11 din Constituţie, cu raportare la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, care sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind incluse în categoria tratatelor internaţionale, instanţa retine faptul ca România, ca membru al Consiliului Europei, este obligată sa revizuiasca normele legale cu privire la autorizarea funcţionarii societăţilor de paza şi securitate, nu însă şi sa acorde acestora facilităţi de ordinul dotării lor cu autoturisme care să aibă girofaruri sau sirene. Prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 s-a procedat tocmai la revizuirea legislaţiei în domeniu, astfel încât, faţă de prevederile anterioare ale Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966, s-a simtit nevoia prevederii explicite a interdicţiei de echipare şi folosire a girofarurilor sau sirenelor pe autovehiculele societăţilor de paza. Deşi recomandarea cere statelor sa încurajeze relaţiile pozitive dintre poliţie şi societăţile de supraveghere şi securitate, aceasta nu presupune şi echiparea autovehiculelor acestor societăţi în mod asemănător celor ale poliţiei, existând prevederi legale care exclud echiparea cu asemenea dispozitive a altor autovehicule decât cele ale poliţiei, pentru a nu se crea confuzii.Instanţa mai arata ca, chiar dacă s-ar avea în vedere accepţiunea larga a termenului de tratat internaţional, propusă de autorul excepţiei, şi s-ar considera ca şi menţionată recomandare a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei este un tratat, statul român nu şi-a manifestat acordul prin ratificarea acesteia, deoarece ea nu face parte din actele juridice de drept internaţional susceptibile de ratificare. De aceea numai Guvernul României, dacă ar fi considerat utila reglementarea prevăzută prin normele internaţionale, ar fi putut interveni prin adoptarea sau prin propunerea adoptării de către Parlament a unor norme interne în sensul recomandărilor internaţionale. Oricum, instanţa retine ca prevederile Recomandarii nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu fac parte din dreptul intern, astfel ca dispoziţiile alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, nu contravin prevederilor art. 11 din Constituţie.În ceea ce priveşte contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, instanţa considera ca şi aceasta critica este neîntemeiată.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra excepţiei ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece în speta nu sunt incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 11 şi 16, asa cum susţine autorul excepţiei. Prin noţiunea de "tratat", la care se referă alin. (2) al art. 11 din Constituţie, se înţelege actele juridice internaţionale ce devin de drept intern prin aprobarea lor de către Parlament. Recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu sunt supuse procedurii prevăzute la art. 11 alin. (2) din Constituţie şi deci nu constituie norme de drept intern, astfel ca modalitatea de conformare la aceste recomandări este revizuirea normelor existente sau adoptarea unor norme interne proprii în acord cu acestea. De altfel, Recomandarea nr. R(87)19, cerând statelor sa încurajeze relaţiile pozitive dintre poliţie şi societăţile de supraveghere şi securitate, nu consacra instituirea obligativitatii ca autovehiculele acestor societăţi să fie echipate în mod asemănător celor ale poliţiei.În ceea ce priveşte presupusa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie Guvernul arata ca aceste prevederi constituţionale garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, iar nu a persoanelor juridice. Se invoca şi jurisprudenta, în acelaşi sens, a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor, care are în prezent următorul conţinut:"(4) Echipamentul personalului de paza va fi inscripţionat numai cu denumirea şi sigla societăţii, aprobate cu ocazia autorizării. Pe autovehiculele din dotarea societăţilor specializate de paza se inscriptioneaza numai denumirea, sigla şi numerele de telefon ale societăţii. Echiparea şi folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societăţilor specializate de paza este interzisă."Autorul excepţiei considera ca aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, deoarece interzic echiparea şi folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societăţilor specializate de paza. El afirma ca prin textele legale criticate au fost incalcate dispoziţiile art. 11 şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, care au următorul conţinut:– Art. 11: "(1) Statul român se obliga sa îndeplinească întocmai şi cu buna-credinţa obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."; … – Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Cu privire la art. 11 se face referire la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, în care se menţionează şi încurajarea relaţiilor pozitive dintre poliţie şi societăţile de supraveghere şi securitate. Se susţine ca aceste recomandări sunt incalcate prin faptul ca dispoziţiile criticate interzic instalarea de girofaruri pe autovehiculele aparţinând societăţilor respective şi, în felul acesta, se încalcă prevederile art. 11 din Constituţie, referitoare la respectarea tratatelor internaţionale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu se circumscriu notiunii de "tratat" folosită în art. 11 din Constituţie, deoarece nu este vorba de un act juridic internaţional care trebuie să fie ratificat de către Parlament pentru a putea fi inclus în dreptul intern. Pe de altă parte, din analiza conţinutului recomandarii menţionate nu rezultă obligaţia statului de a acorda societăţilor de securitate şi supraveghere dreptul de a-şi dota autoturismele cu girofaruri sau sirene. Din contra, rezultă ca, prin actul normativ menţionat, statul român a urmat recomandarea, revizuind legislaţia în domeniu şi reglementand regimul societăţilor de paza şi securitate.În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de neconstituţionalitate invocat, şi anume încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorul excepţiei susţine ca acesta se întemeiază pe faptul ca textul de lege criticat interzice echiparea şi folosirea de girofaruri sau sirene numai pe autovehiculele societăţilor specializate de paza, în timp ce autovehiculele de intervenţie din domeniul sănătăţii sau salubrizarii, ale firmelor de construcţii, cabinetelor medicale particulare, inclusiv ale celor veterinare, beneficiază de dreptul de a-şi echipa şi de a utiliza lampi girofar albastre şi galbene, inclusiv de inscriptionare nelimitată, deşi unele nu se situeaza, în ceea ce priveşte gradul de urgenta al intervenţiei, pe acelaşi plan cu societăţile de paza.Cu privire la aceasta critica Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie se referă la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, iar nu a persoanelor juridice. În acelaşi sens este şi practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, sau Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996).În raport cu cele arătate Curtea constata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, excepţie ridicată de Gheorghe Stoica în Dosarul nr. 254/2001 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––