DECIZIE nr. 258 din 17 iunie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAurelia Popa – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.393/C/2002 al Judecătoriei Galaţi.La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 martie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 4.393/C/2002, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că drepturile şi principiile prevăzute în Constituţia României, în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la apărare, accesul liber la justiţie, dreptul la două grade de jurisdicţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, principiul universalităţii şi principiul statului de drept nu sunt garantate în măsura în care împotriva încheierii prin care se respinge cererea de asistenţă judiciară justiţiabilul nu se poate apăra în nici un mod, neputând exercita nici o cale de atac. În acest sens consideră că "prevederile art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchiziţionale, deoarece încheierea prin care se respinge cererea de asistenţă judiciară nu poate fi atacată nici măcar o dată cu fondul".Judecătoria Galaţi arată că încheierea prin care se soluţionează cererea de asistenţă judiciară nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând fi reiterată de către partea interesată atunci când s-au schimbat temeiurile care au stat la baza ei. Faptul că legea, respectiv Codul de procedură civilă, nu prevede existenţa unei căi de atac împotriva acestei încheieri nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate, o eventuală eroare ce s-ar produce prin încheierea în discuţie putând fi remediată prin intermediul căilor de atac legale exercitate împotriva hotărârii care priveşte fondul pricinii. În concluzie, instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază că încheierea prin care se soluţionează cererea de asistenţă judiciară nu are autoritate de lucru judecat, cererea putând fi reiterată când s-au schimbat temeiurile ei, astfel încât lipsa unei căi de atac împotriva acestei încheieri nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale sau a reglementărilor internaţionale invocate. Arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Aşa fiind, Codul de procedură civilă, prin textul criticat, oferă o reglementare proprie în materia procedurii necontencioase de soluţionare a cererilor de asistenţă judiciară. Se apreciază că toate persoanele interesate pot beneficia, în aceleaşi condiţii, de această procedură şi, de asemenea, oricând în cursul procesului, pot formula o nouă cerere de acordare a asistenţei juridice, deoarece încheierile de respingere a cererilor anterioare nu au autoritate de lucru judecat.Pe de altă parte, Guvernul arată că, prin Decizia nr. 264/2003, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Judecătoriei Galaţi, pentru aceleaşi motive, soluţie care se impune a fi menţinută.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu încalcă principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, nu creează discriminări sau privilegii şi nu face nici o diferenţiere între părţile aflate în proces care folosesc procedura asistenţei judiciare, regimul juridic diferit fiind determinat de specificul domeniului reglementat. Arată că încheierea prin care instanţa dispune cu privire la cererea de asistenţă juridică nu are autoritate de lucru judecat, deoarece, în conformitate cu art. 75 alin. 2 din Codul de procedură civilă, solicitantul are posibilitatea de a reitera această cerere, probând apariţia, existenţa sau persistenţa stării de nevoie. Această procedură anihilează riscul apariţiei situaţiilor în care respingerea cererii de asistenţă judiciară sau revenirea asupra încuviinţării acesteia ar putea să determine o încălcare a dreptului la apărare, chiar dacă încheierea prin care s-a dispus o asemenea măsură nu este supusă nici unei căi de atac. Mai mult decât atât, partea căreia instanţa i-a respins, printr-o încheiere irevocabilă, cererea de asistenţă juridică formulată în temeiul art. 75 alin. 2 din Codul de procedură civilă are posibilitatea de a exercita căile de atac legale împotriva hotărârii judecătoreşti care soluţionează fondul cauzei. Consideră că, în speţă, nu au relevanţă prevederile art. 1 alin. (1), (2) şi (4), art. 4 alin. (1), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (3) şi (4), art. 124 alin. (1) şi (3) şi ale art. 126 alin. (1), (3), (4) şi (5) din Constituţie, ale art. 8 şi ale art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi ale art. 6 şi ale art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.În concluzie, Avocatul Poporului apreciază excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "Încheierea cu privire la cererea de asistenţă sau prin care s-a revenit asupra asistenţei încuviinţate nu este supusă nici unei căi de atac."Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii legale încalcă prevederile art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 53, 124 şi 126 din Constituţia României, republicată, prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv ale art. 6 referitor la dreptul persoanei la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul persoanei de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale şi ale art. 14 care prevede nediscriminarea în exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de convenţie. De asemenea, susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1, 2, 6, 7, 8, 10 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la libertate, egalitatea în drepturi, fraternitate, nediscriminare, recunoaşterea personalităţii juridice, dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale, audierea de către un tribunal independent şi imparţial, precum şi la nedesfiinţarea unor drepturi sau libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 264/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, Curtea a respins, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de acelaşi autor, Marin Frunză, în aceeaşi cauză ce face obiectul Dosarului nr. 4.393/C/2002 al Judecătoriei Galaţi, astfel încât, Curtea constată că, în speţă, operează autoritatea de lucru judecat, ceea ce face ca prezenta excepţie să fie inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.393/C/2002 al Judecătoriei Galaţi.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește