DECIZIE nr. 254 din 17 iunie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură civilă



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia generală a crescatorilor de păsări şi animale în Dosarul nr. 10.290/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 25 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 10.290/2002, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 raportate la art. 401 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Asociaţia generală a crescatorilor de păsări şi animale într-o cauza civilă al carei obiect este contestaţia la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate, cuprinse în art. 399 raportat la art. 401 din Codul de procedură civilă, contravin art. 21 din Constituţie, deoarece "prin instituirea unui termen pentru formularea contestaţiei la executare se ingradeste liberul acces la justiţie".Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens ca "reglementarea unui termen înăuntrul căruia să fie exercitat acest drept nu contravine prevederilor constituţionale, ci este de natura sa disciplineze exerciţiul acţiunii civile".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, considerând ca excepţia de neconstituţionalitate priveşte în realitate numai dispoziţiile art. 401 din Codul de procedură civilă, apreciază ca neîntemeiată critica adusă acestui text de lege. În acest sens, arata ca "reglementarea unor termene de procedura, cu precizarea riguroasă a momentelor de la care acestea încep să curgă, nu este de natura sa ingradeasca accesul la justiţie", ci, dimpotriva, "reprezintă o garanţie a aplicării riguroase a principiilor fundamentale ale procesului civil, a respectării drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor". Asa cum arata instanţa de judecată, aceasta opinie se fundamentează pe dispoziţiile constituţionale ale art. 125 alin. (3), care prevăd ca reglementarea competentei şi procedurii de judecată se face "prin lege", dându-se astfel libertate legiuitorului sa statueze în aceste domenii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 raportat la art. 401 din Codul de procedură civilă, texte care au următoarea redactare:Art. 399: "Împotriva executării silite insesi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuza sa îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac.";– Art. 401: "Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţa de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; … b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; … c) debitorul care contesta executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţa de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie. … Contestaţia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.Neintroducerea contestaţiei în termenul prevăzut de alin. 2 nu-l împiedica pe cel de-al treilea să-şi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii."În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul excepţiei invoca încălcarea art. 21 din Constituţie, potrivit căruia:– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." … Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, asa cum este aceasta formulată de autorul sau, Curtea observa ca, deşi aceasta se referă la dispoziţiile art. 399 raportat la art. 401 din Codul de procedură civilă, în realitate critica de neconstituţionalitate vizează doar dispoziţiile art. 401 care prevăd un termen de 15 zile pentru introducerea contestaţiei la executare, termen ce este considerat a aduce atingere liberului acces la justiţie consacrat în art. 21 din Constituţie.Acest text de lege a mai fost supus controlului Curţii Constituţionale care, prin Decizia nr. 126 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 27 iunie 2002, şi Decizia nr. 260 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 29 octombrie 2002, a statuat ca este constituţional. În acest sens, Curtea a arătat ca, faţă de reglementarea anterioară, când contestaţia la executare putea fi formulată oricând până la data ultimului act de executare, ceea ce era de natura a da largi posibilităţi debitorului pentru exercitarea acestui drept în mod abuziv, actuala reglementare vine sa înlăture aceasta posibilitate prin stabilirea unui termen cu durata prestabilita şi al cărui moment de începere este precis determinat, fapt ce nu poate fi considerat ca o ingradire a principiului liberului acces la justiţie.De altfel, Curtea a statuat, în mod constant, ca reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egala măsura ocrotite.Având în vedere ca în prezenta cauza nu au intervenit elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cat şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6), al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia generală a crescatorilor de păsări şi animale în Dosarul nr. 10.290/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește