DECIZIE nr. 252 din 12 iunie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMadalina Stefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cotton Textil” – S.A. din Tarnaveni în Dosarul nr. 3.919/2002 al Tribunalului Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Arata ca posibilitatea Guvernului de a actualiza periodic sumele în funcţie de care se stabileşte competenţa materială a organelor specializate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a organelor specializate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de a soluţiona contestaţiile împotriva actelor de control sau de impunere întocmite de organele fiscale este prevăzută chiar de textul legal, în deplin acord cu prevederile constituţionale. Potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege", care poate fixa reguli de determinare a competentei materiale a organelor administrativ-jurisdicţionale, fără ca prin aceasta să se producă o imixtiune a puterii executive în domeniul rezervat legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 3.919/2002, Tribunalul Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cotton Textil” – S.A. din Tarnaveni într-un litigiu având ca obiect contestaţia împotriva măsurilor dispuse de organele Ministerului Finanţelor Publice.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 încalcă prevederile art. 51 din Constituţie, referitoare la suprematia Constituţiei şi a legilor, prin aceea ca permite Guvernului sa actualizeze cuantumul sumelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol chiar şi prin hotărâre, modificând implicit şi competenţa materială a instanţelor judecătoreşti. Considera ca valorile determinante în stabilirea competentei materiale pentru soluţionarea unor contestaţii, prevăzute de un act normativ de nivelul legii, nu ar putea fi modificate decât printr-un alt act normativ de acelaşi nivel.Tribunalul Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ considera ca susţinerile autorului excepţiei sunt neintemeiate, deoarece abilitarea Guvernului "vizează organizarea executării legii mai sus menţionate, prin indicarea sumei care determina competenţa organelor indicate la art. 5 alin. (1) şi (2)".În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca fiind neintemeiate criticile formulate de autorul excepţiei, iar dispoziţiile legale criticate, ca fiind în concordanta cu principiul constituţional al supremaţiei Constituţiei şi a legilor, întrucât, potrivit art. 107 alin. (2) din Constituţie, hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor. Actualizand cuantumul sumelor respective, Guvernul nu modifica, nici măcar implicit, competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, ci doar competenţa de soluţionare a contestaţiilor de către organele specializate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau ale Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa materială a instanţelor judecătoreşti este stabilită potrivit normelor Codului de procedura civilă, în funcţie de nivelul autorităţilor administraţiei publice care au emis actele atacate.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată nu este intemeiata. Sumele la care se referă art. 5 alin. (1) şi (2) din ordonanţa reprezintă valoarea obiectului contestaţiilor, care se soluţionează pe cale jurisdicţional-administrativă, iar Guvernul este autorizat de legiuitor sa actualizeze aceste sume periodic, în funcţie de rata inflaţiei.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 6 februarie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 februarie 2001, dispoziţii care au următorul conţinut: „Guvernul este autorizat sa actualizeze cuantumul sumelor prevăzute la alin. (1) şi (2).”Alin. (1) al art. 5 stabileşte competenţa organelor specializate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru soluţionarea contestaţiilor al căror obiect are o valoare de până la 500 milioane lei, iar alin. (2), competenţa organelor specializate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice pentru soluţionarea contestaţiilor al căror obiect are o valoare de 500 milioane lei sau mai mare sau priveşte actele întocmite de organe de control din cadrul aparatului central al ministerului ori modul de stabilire a taxei judiciare de timbru.Autorul excepţiei considera ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 51 din Constituţie, potrivit cărora "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".Examinând conţinutul dispoziţiilor legale care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi criticile formulate de autorul excepţiei, Curtea retine următoarele:Potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege". Competenţa instanţelor judecătoreşti este stabilită de codurile de procedura şi de alte legi speciale, iar în materia contenciosului administrativ, competenţa instanţelor judecătoreşti este determinata de nivelul organului administraţiei publice ale cărui acte se ataca.Art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 stabileşte competenţa organelor specializate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori a celor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în raport cu obiectul contestaţiei, definită ca o cale administrativă de atac prin art. 1 alin. (1) din ordonanţa, în raport cu valoarea obiectului contestaţiei sau cu organul care a emis actul contestat.Dispoziţiile legale criticate autorizeaza Guvernul sa actualizeze cuantumul valorii obiectului contestaţiei care determina competenţa organelor financiare judeţene sau centrale pentru soluţionarea la primul grad de jurisdicţie administrativă a contestaţiilor respective. Aceste limite de valoare se impun a fi actualizate periodic în raport cu rata inflaţiei. Dispoziţiile de actualizare a cuantumului sumelor ce determina competenţa diferitelor organe ale administraţiei publice financiare constituie, în mod evident, măsuri luate pentru executarea legii. Asemenea măsuri, dispuse chiar prin hotărâri ale Guvernului, nu sunt contrare nici principiului supremaţiei Constituţiei şi nu reprezintă nici imixtiuni în domenii rezervate reglementării prin lege ori prin alt act normativ de acelaşi nivel, întrucât, potrivit prevederilor art. 107 alin. (2) din Constituţie, "Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor". De altfel, legislaţia actuala prezintă numeroase exemple de cazuri în care Guvernul este împuternicit, prin lege, sa actualizeze, în funcţie de rata inflaţiei, cuantumul a diverse sume reprezentând contravaloarea anumitor obligaţii, dobânzi, despăgubiri, penalităţi sau amenzi, iar Curtea Constituţională s-a pronunţat în repetate randuri cu privire la aceasta chestiune, retinand că nu contravine nici unei prevederi constituţionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 33 din 6 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 26 aprilie 2001, şi Decizia nr. 38 din 3 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 26 iulie 1996).Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cotton Textil” – S.A. din Tarnaveni în Dosarul nr. 3.919/2002 al Tribunalului Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Madalina Stefania Diaconu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește