Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 27 noiembrie 1997
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 54 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară
Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Viorel Mihai Ciobanu – preşedinteCostica Bulai – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Prin Încheierea din 28 ianuarie 1997, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 54 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară, ridicată de Dumbrava Partenie şi Rosca Grigore în Dosarul nr. 1.469/1996 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă şi de contencios administrativ. În susţinerea excepţiei se arata ca art. 54 din Legea nr. 33/1991 este neconstitutionala, deoarece conferă Băncii Naţionale a României „dreptul de decădere din unele drepturi a persoanelor, înainte de a fi supuse judecaţii” şi încalcă în mod flagrant prezumţia de nevinovatie. Se susţine, de asemenea, ca Hotărârea nr. 1/1996 a Băncii Naţionale a României nesocoteste „drepturi fundamentale garantate prin Constituţia României, precum şi prin convenţii internaţionale la care România este parte, privitoare la protecţia drepturilor omului”, în sensul că: reclamanţii nu au fost contactati de organele de control ale băncii şi nici nu au fost audiati, incalcandu-li-se astfel dreptul fundamental la apărare pe toată durata cercetărilor; Hotărârea nr. 1/1996 a Băncii Naţionale a României încalcă flagrant prezumţia de nevinovatie de care reclamanţii beneficiază cat timp nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă; este violat principiul egalităţii în faţa legii, prin „privarea reclamanţilor de exercitarea căilor legale, principal şi unanim admise”.Exprimandu-şi opinia, Curtea de Apel Cluj apreciază ca art. 54 din Legea nr. 33/1991 este constituţională, având menirea de a sanctiona persoane din conducerea societăţii bancare, care încalcă dispoziţiile speciale ale legii.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 33/1991, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Deşi Legea nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară este anterioară Constituţiei, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, deoarece raporturile juridice s-au născut, astfel cum prevede art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, după intrarea în vigoare a Constituţiei.Totodată, referitor la excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea urmează să se pronunţe doar cu privire la dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 33/1991, nu şi cu privire la Hotărârea Băncii Naţionale a României nr. 1/1996. Aceasta, deoarece, potrivit competentei sale, stabilită expres şi limitativ prin art. 144 lit. c) din Constituţie şi prin Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţa cu privire la constituţionalitatea legilor şi ordonanţelor.Art. 54 din Legea nr. 33/1991 prevede: „Fondatorii unei societăţi bancare, precum şi administratorii, directorii şi cenzorii acesteia, care vor tăinui situaţia de încetare de plati sau vor încalcă autorizaţia acordată şi prevederile prezentei legi, vor fi decăzuţi din calitatea lor prin hotărâre a Băncii Naţionale a României, chiar şi înainte de deschiderea acţiunii judiciare”.Prin excepţia de neconstituţionalitate ridicată s-a susţinut încălcarea, prin art. 54 din Legea nr. 33/1991, a dispoziţiilor art. 23 alin. (8) din Constituţie referitor la prezumţia de nevinovatie. Acest principiu nu poate fi însă desprins de contextul sau constituţional. Or, prezumţia de nevinovatie este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei, privind reţinerea, arestarea şi soluţionarea procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.Textul art. 54 din Legea nr. 33/1991 nu vizează situaţii care să aducă atingere libertăţii individuale, ci instituie o sancţiune specifică printr-un act administrativ, împotriva căreia este deschis, astfel cum s-a reţinut, accesul la justiţie. Activitatea bancară este incontestabil o activitate de interes public, chiar dacă este desfăşurată de bănci ce reprezintă persoane juridice de drept privat, care trebuie să se caracterizeze prin moralitate şi buna-credinţa, îndeosebi din partea fondatorilor şi administratorilor, pentru a nu expune actionarii şi depunatorii la riscul de a-şi vedea irosite investiţiile sau economiile.Deci legiuitorul poate stabili, fără a încalcă Constituţia, anumite sancţiuni care să garanteze un asemenea comportament. Justificarea art. 54 rezultă din analiza cadrului general al Legii nr. 33/1991, care, în numeroase texte, precum art. 2, art. 5, art. 15, art. 30, art. 31, art. 32, art. 45 şi art. 52, stabileşte pentru Banca Naţionala a României rolul de a supraveghea activitatea tuturor societăţilor bancare şi de a stabili reguli şi norme etice şi profesionale pentru calitatea şi activitatea unui conducător de societate bancară, precum şi pentru activitatea personalului bancar. Aceste reguli şi norme nu ar avea nici o eficienta, dacă ar fi lipsite de sancţiune, or, Legea nr. 33/1991 a dorit sa evite acest lucru tocmai prin art. 54. Asa fiind, ratiunea art. 54 şi natura sancţiunii prevăzute se regăsesc în Legea nr. 33/1991 şi nu în materie penală, disciplinară sau contravenţională.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară, ridicată de Dumbrava Partenie şi Rosca Grigore în Dosarul nr. 1.469/1996 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă şi de contencios administrativ. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa din 17 iunie 1997.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu Magistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––-