DECIZIE nr. 250 din 10 mai 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMarinela Mincă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de 'adtefania Hoţopilă în Dosarul nr. 8.801/2004 al Tribunalului Suceava – Secţia penală.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor interesate, deci şi petenţilor prevăzuţi de dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală şi ca atare nu se instituie discriminări de natură să contravină prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin încheierea din 21 ianuarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 8.801/2004, Tribunalul Suceava – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 396 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefania Hoţopilă, revizuentă într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta împotriva unei rezoluţii a procurorului de neîncepere a urmăririi penale faţă de numitul George Blănaru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, întrucât printre persoanele care pot face revizuire nu sunt enumeraţi şi "petenţii în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală". Astfel, arată că în cazul ivirii de probe noi care ar determina în final o altă soluţie "nu există posibilitatea de a folosi probele existente în acest dosar, folosind calea revizuirii". Ca atare, este necesară şi posibilitatea revizuirii hotărârilor date în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală, atât timp cât această posibilitate există pentru restul hotărârilor judecătoreşti şi atât timp cât nu există nici un motiv obiectiv de a le exclude.Tribunalul Suceava – Secţia penală şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 396 alin. 1 lit. a) nu exclud din categoria persoanelor care pot formula o cerere de revizuire petenţii care au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală. În ceea ce priveşte situaţia în care s-ar descoperi probe noi, arată că există o cale specifică de a le valorifica, şi anume cea reglementată de dispoziţiile art. 278^1 alin. 11 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, în cazul în care instanţa prin hotărâre definitivă a decis că nu este cazul să se înceapă sau să se redeschidă urmărirea penală o dată cu descoperirea unor fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organele de urmărire penală şi dacă nu a intervenit vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 10 din Codul de procedură penală, urmărirea penală poate să reînceapă sau să se redeschidă.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, trebuie interpretate în legătură cu dispoziţiile art. 4 din Constituţie care prevăd criteriile egalităţii în drepturi, şi anume rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială. Or, dispoziţiile legale criticate nu creează nici privilegii, nici discriminări şi, ca urmare, nu contravin nici unuia dintre criteriile egalităţii.Pe de altă parte, consideră că art. 396 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, care prevede că orice parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale, poate cere revizuirea, se aplică şi petenţilor în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală, deoarece soluţionarea plângerii împotriva unei ordonanţe a procurorului de netrimitere în judecată se desfăşoară în cadrul unui proces penal, persoana care a făcut plângerea având astfel calitatea de parte în proces.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 396 din Codul de procedură penală nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, este constituţională instituirea prin dispoziţiile legale criticate a unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte revizuirea, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 77/2003.Pe de altă parte apreciază că prevederile criticate sunt norme de procedură judiciară pe care legiuitorul are competenţa să le adopte, în deplină concordanţă cu art. 126 alin. (2) şi cu art. 129 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 396 din Codul de procedură penală, având următorul conţinut:"Pot cere revizuirea:a) oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale; … b) soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia. … Procurorul poate din oficiu să iniţieze procedura revizuirii.Organele de conducere ale unităţilor la care se referă art. 145 din Codul penal care au cunoştinţă despre vreo faptă sau împrejurare care ar motiva revizuirea sunt obligate să sesizeze pe procuror."În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată Curtea observă că stabilirea unor reguli de procedură cum sunt cele prevăzute de dispoziţiile legale criticate este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale prevăzute de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată este stabilită numai prin lege, fără a încălca dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.Astfel, cazul de revizuire avut în vedere de autorul excepţiei este prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, potrivit căruia revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei. Ipoteza prevăzută de acest text legal constituie în egală măsură, potrivit art. 278^1 din acelaşi cod, o cauză de începere sau de redeschidere a urmăririi penale, în cazul respingerii prin hotărâre definitivă a plângerii făcute conform art. 278^1 împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată.În consecinţă, Curtea constată că în situaţia prevăzută de art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală persoana căreia i s-a respins plângerea împotriva rezoluţiei procurorului are posibilitatea să solicite procurorului începerea sau redeschiderea urmăririi penale pe baza unor probe noi. Tot astfel, în cazul în care persoana interesată a avut calitatea de parte în proces – parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente -, ea are posibilitatea să solicite revizuirea hotărârii prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, potrivit alin. 1 al art. 396 din Codul de procedură penală, care prevede că orice parte poate cere revizuirea cauzei.Ca atare, Curtea constată că nu există nici un fel de discriminare cu privire la persoanele care pot solicita revizuirea unei hotărâri judecătoreşti şi, prin urmare, dispoziţiile art. 396 din Codul de procedură penală nu contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂîn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefania Hoţopilă în Dosarul nr. 8.801/2004 al Tribunalului Suceava – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește