DECIZIE Nr. 25 din 14 martie 1994

Ioan Muraru – preşedinteIon Filipescu – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorIoan Griga – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistent.Pe rol pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 din Codul penal, ridicată de inculpatii Nicu Ceauşescu, Dan Ioan şi Hategan Eugen în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 8134/1990 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 9 martie 1994, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, a inculpatului Nicu Ceauşescu şi în lipsa celorlalţi inculpaţi şi a părţii civile, care, deşi legal citate, nu s-au prezentat, fiind consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru data de 14 martie 1994. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Prin rechizitoriul Procuraturii Judeţene Sibiu, Nicu Ceauşescu, Dan Ioan şi Hategan Eugen au fost trimişi în judecata pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 223 din Codul penal. La termenul de judecată din 10 decembrie 1993, inculpatii au invocat, în faţa Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 223 din Codul penal. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, prin Încheierea din 10 decembrie 1993, a sesizat Curtea Constituţională, exprimindu-şi opinia ca dispoziţiile art. 223 din Codul penal nu contravin dispoziţiilor constituţionale, sfera de aplicare a acestora fiind însă restrînsa. În vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, au fost solicitate, potrivit Legii nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Nici una dintre aceste autorităţi publice nu a comunicat punctul lor de vedere. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,examinînd încheierea de sesizare, dispoziţiile art. 223 din Codul penal, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Referitor la competenţa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională, se constată că, potrivit practicii constante a acestei Curţi, cît timp instanţa de judecată nu a reţinut ca un text legal este abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, sesizind Curtea cu soluţionarea excepţiei, aceasta este obligată să se pronunţe în virtutea dreptului constituţional al cetăţenilor de a invoca neconstituţionalitatea unui text legal pe care instanţa înţelege sa îl aplice. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la avutul obştesc, Curtea constata ca interpretarea constituţionalităţii acestor dispoziţii a făcut obiectul Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectiva s-a constatat ca dispoziţiile Codului penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc, deci şi aceea prevăzută de art. 223 – delapidare -, sunt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmînd a se aplică în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie. Ţinând seama de Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993, rezultă ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 din Codul penal ar urma să fie admisă. În baza decizie sus-menţionate, prin Decizia nr. 14 din 8 martie 1994, pronunţată de către Curtea Constituţională într-un alt dosar (nr. 72/1992), s-a respins recursul Ministerului Public împotriva Deciziei nr. 32 din 26 mai 1993 prin care se constată că prevederile art. 223 din Codul penal au fost abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţa, urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Rezultă deci ca, în prezent, orice alta excepţie de neconstituţionalitate privind art. 223 din Codul penal este lipsită de obiect, deoarece prevederile art. 223 din Codul penal sunt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, astfel cum s-a constatat prin Decizia nr. 32/1993, rămasă definitivă. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 150 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3 şi art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Prin Decizia nr. 32 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituţională a constatat ca art. 223 din Codul penal este abrogat parţial, conform art. 150 alin. (1) din Constituţie, şi, în consecinţa, urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. 2. Constata ca, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, Decizia Curţii Constituţionale nr. 32 din 26 mai 1993 este obligatorie, iar rezolvarea procesului în speta de către Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti urmează a se face cu luarea în considerare a acestei decizii. 3. Respinge, ca lipsită de obiect, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicu Ceauşescu, Dan Ioan şi Hategan Eugen în Dosarul nr. 8134/1990 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 14 martie 1994. PREŞEDINTE,prof. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește