DECIZIE nr. 249*) din 17 iunie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară



Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Viorel Mihai Ciobanu – preşedinteCostica Bulai – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Prin Încheierea din 10 decembrie 1996, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ în Dosarul nr. 731/1996, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 54 din Legea nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară, ridicată de Sima Ioan. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate se arata ca prevederile art. 54 din Legea nr.33/1991 nesocotesc prezumţia de nevinovatie, „fiind luate măsuri înainte ca să se fi pronunţat vreo instanţa de judecată asupra abaterilor în serviciu”, şi încalcă accesul liber la justiţie prin sustragerea cazului de sub controlul instanţei de judecată. Se mai susţine ca art. 54 din Legea nr. 33/1991 încalcă prevederile art. 21 şi ale art. 150 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 11 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, ale art. 6 pct. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ nu şi-a exprimat opinia.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 33/1991, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Deşi Legea nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară este anterioară Constituţiei, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, deoarece raporturile juridice s-au născut, astfel cum prevede art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, după intrarea în vigoare a Constituţiei.Art. 54 din Legea nr. 33/1991 prevede: „Fondatorii unei societăţi bancare, precum şi administratorii, directorii şi cenzorii acesteia, care vor tăinui situaţia de încetare de plati sau vor încalcă autorizaţia acordată şi prevederile prezentei legi, vor fi decăzuţi din calitatea lor prin hotărâre a Băncii Naţionale a României, chiar şi înainte de deschiderea acţiunii judiciare”.Temeiurile invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate se raportează la dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (8) privind prezumţia de nevinovatie, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 150 alin. (1) relativ la faptul ca legile existente rămân în vigoare, dacă nu contravin Constituţiei. Sunt invocate, de asemenea, dispoziţiile art. 11 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, ale art. 6 pct. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice, relative la prezumţia de nevinovatie.Examinând art. 54 din Legea nr. 33/1991 în raport cu prevederile art. 21 din Constituţie, rezultă ca susţinerea privind încălcarea accesului liber la justiţie nu este fondată. Deşi art. 54 din Legea nr. 33/1991 nu o prevede în mod expres, fiind vorba de un act administrativ, cel interesat se poate adresa instanţei de contencios administrativ în temeiul Legii nr. 29/1990. Calea de atac nu trebuie prevăzută de fiecare data în mod expres. De altfel posibilitatea sesizării instanţelor rezultă şi din art. 48 din Constituţie, iar din finalul textului atacat reiese, de asemenea, ce este deschisă calea la justiţie. Pe de altă parte, potrivit art. 9 din Legea nr. 29/1990, instanţa judecătorească sesizată cu o acţiune în contencios administrativ poate suspenda executarea actului atacat. Asa fiind, faptul ca măsura decăderii se ia de către Banca Naţionala a României şi ca această măsură este executorie, ceea ce se intampla în cazul tuturor actelor administrative, nu constituie o încălcare a principiului liberului acces la justiţie. De altfel, chiar faptul ca sesizarea Curţii Constituţionale s-a făcut de către Curtea de Apel Bucureşti, investită la cererea autorului excepţiei, demonstreaza ca accesul la justiţie nu este afectat prin art. 54 din Legea nr. 33/1991.În legătură cu invocarea încălcării prin art. 54 din Legea nr. 33/1991 a prezumţiei de nevinovăţiei, înscrisă în art. 23 alin. (8) din Constituţie, este de reţinut ca acest principiu nu poate fi desprins din contextul constituţional în care este plasat. Or, prezumţia de nevinovatie este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei, privind reţinerea, arestarea şi soluţionarea procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.Textul art. 54 din Legea nr. 33/1991 nu vizează astfel de situaţii care să aducă atingere libertăţii individuale, ci instituie o sancţiune specifică printr-un act administrativ, împotriva căreia este deschis, astfel cum s-a reţinut, accesul la justiţie. Activitatea bancară este incontestabil o activitate de interes public, chiar dacă este desfăşurată de bănci ce reprezintă persoane juridice de drept privat, care trebuie să se caracterizeze prin moralitate şi buna-credinţa, îndeosebi din partea fondatorilor şi administratorilor, pentru a nu expune actionarii şi depunatorii la riscul de a-şi vedea irosite investiţiile sau economiile.Deci legiuitorul poate stabili, fără a încalcă Constituţia, anumite sancţiuni care să garanteze un asemenea comportament. Justificarea art. 54 rezultă din analiza cadrului general al Legii nr. 33/1991, care, în numeroase texte, precum art. 2, art. 5, art. 15, art. 30, art. 31, art. 32, art. 45 şi art. 52, stabileşte pentru Banca Naţionala a României rolul de a supraveghea activitatea tuturor societăţilor bancare şi de a stabili reguli şi norme etice şi profesionale pentru calitatea şi activitatea unui conducător de societate bancară, precum şi pentru activitatea personalului bancar. Aceste reguli şi norme nu ar avea nici o eficienta, dacă ar fi lipsite de sancţiune, or, Legea nr. 33/1991 a dorit sa evite acest lucru tocmai prin art. 54. Asa fiind, ratiunea art. 54 şi natura sancţiunii prevăzute de acesta trebuie cautate în Legea nr. 33/1991 şi nu în materie penală, disciplinară sau contravenţională.Cat priveşte referirile la documentele internaţionale invocate de autorul excepţiei, trebuie arătat ca acestea specifică în mod direct faptul ca prezumţia de nevinovatie se referă exclusiv la procese cu caracter penal şi, nicidecum, la situaţii de felul celei ce face obiectul cauzei de faţa. Astfel, art. 11 pct. 1 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului prevede: "Orice persoană acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusa nevinovată până când vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal (…)", iar art. 6 pct. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale statorniceste la rândul sau:"Orice persoană acuzata de infracţiune este prezumată nevinovată cat timp vinovăţia sa nu a fost în mod legal stabilită". În acelaşi mod este redactat şi art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice.În sfârşit, nu sunt incidente în cauza nici prevederile art. 150 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 33/1991 neintrând în conflict nici cu art. 21, nici cu art. 23 alin. (8) din Constituţie, invocate în sprijinul opiniei ca Legea nr. 33/1991 ar fi contrară prevederilor legii fundamentale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară, ridicată de Sima Ioan în Dosarul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ nr. 731/1996.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa din 17 iunie 1997.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu Magistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește