DECIZIE nr. 246 din 18 septembrie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Timpress” – S.A. Timişoara în Dosarul nr. 21.752/2000 al Judecătoriei Timişoara.La apelul nominal se constata lipsa părţilor faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibila, în temeiul art. 23 alin. (6) raportat la alin. (1) al aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992, republicată, întrucât Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000, care face obiectul controlului de constituţionalitate, a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 34 din 16 august 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 9 ianuarie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 21.752/2000, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Timpress” – S.A. Timişoara.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 114 alin. (4) privind adoptarea ordonanţelor de urgenta, precum şi pe cele ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei, instanţa de judecată considera ca aceasta este intemeiata, întrucât "emiterea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României”.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece "nici unul din articolele menţionate din Constituţie nu a suferit vreo încălcare prin adoptarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000„.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia şi din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000.În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a invocat încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 114 alin. (4) privind adoptarea ordonanţelor de urgenta şi a celor cuprinse în art. 30 referitoare la libertatea de exprimare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constata ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 nu mai este în vigoare, fiind abrogată, ulterior sesizării Curţii, prin art. II alin. (1) al Ordonanţei Guvernului nr. 34 din 16 august 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ordonanţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001. Prin urmare, ordonanţa criticata nu mai poate fi supusă controlului de constituţionalitate al Curţii, întrucât, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe (…) în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei”, iar excepţia de neconstituţionalitate, devenind astfel inadmisibila, urmează să fie respinsă.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Timpress” – S.A. Timişoara în Dosarul nr. 21.752/2000 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 septembrie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Marioara Prodan––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește