DECIZIE nr. 243 din 10 iunie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ion Tascovici în Dosarul nr. 33/F/12/1999 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiată, deoarece prevederile legale a căror constituţionalitate este criticata sunt în concordanta cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens se invoca Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea nr. 358 din 17 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 33/F/12/1999, Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. Excepţia a fost ridicată de Ion Tascovici, într-o cauza civilă privind reorganizarea judiciară şi falimentul Societăţii Comerciale „Textila” – S.A. Calafat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi (2), art. 43 şi 51 din Constituţie. În esenta, în motivare se arata ca prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică unei cereri care are ca obiect plata indemnizaţiei temporare de muncă, indemnizaţiei de concediu de odihnă, indemnizaţiei brute lunare şi salariilor compensatorii, ca drepturi ce rezultă dintr-un contract de mandat comercial. Condiţionarea soluţionării unei asemenea cereri de achitarea taxei judiciare de timbru este considerată neconstitutionala de autorul excepţiei, având în vedere ca prin art. 15 din Legea nr. 146/1997 se acordă scutiri de la plata taxei judiciare de timbru pentru aceleaşi drepturi, dar care decurg din contracte individuale de muncă şi contracte colective de muncă, statornicindu-se astfel o discriminare inacceptabila în lumina art. 16 alin. (1) din Constituţie.Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece aspectele invocate de autorul excepţiei nu vizează o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, potrivit căreia acţiunile şi cererile evaluabile în bani sunt supuse unor taxe stabilite corespunzător valorii obiectului acestora, este o reglementare în cadrul unei legi speciale, cu reguli şi excepţii exprese, de stricta interpretare. Ca atare, considera ca legea oferă un tratament juridic egal pentru toate persoanele interesate în soluţionarea anumitor cauze de competenţa instanţelor judecătoreşti.Avocatul Poporului considera ca dispoziţia de lege criticata este constituţională. Instituirea taxelor de timbru reprezintă aplicarea indatoririi fundamentale a cetăţenilor consacrată de art. 53 alin. (1) din Constituţie, conform căruia cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice şi, asa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale, "este legal şi firesc ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". Mai considera că nu este încălcat nici principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, asa cum rezultă din jurisprudenta Curţii, regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, iar stabilirea unor excepţii de la plata taxelor de timbru nu reprezintă o discriminare, ci un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercita în considerarea unor anumite situaţii determinate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, al căror conţinut este următorul:– Art. 2 alin. (1): "Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxeaza astfel:a) până la valoarea …     de 342.000 lei                       17.000 lei;b) între 342.001 lei                    17.000 lei + 10% pentru ce …     şi 3.420.000 lei                     depăşeşte 342.000 lei;c) între 3.420.001 lei                 325.000 lei + 8% pentru ce …     şi 34.200.000 lei                   depăşeşte 3.420.000 lei;d) între 34.200.001 lei                2.787.000 + 6% pentru ce …     şi 171.000.000 lei                  depăşeşte 34.200.000 lei;e) între 171.000.001 lei              10.995.000 lei + 4% pentru ce …     şi 342.000.000 lei                 depăşeşte 171.000.000 lei;f) între 342.000.001 lei              17.835.000 lei + 2% pentru ce …     şi 1.710.000.000 lei               depăşeşte 342.000.000 lei;g) peste 1.710.000.001 lei          45.195.000 lei + 1% pentru ce …                                             depăşeşte 1.710.000.000 lei."În opinia autorului excepţiei, aceste prevederi contravin art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi (2), art. 43 şi art. 51 din Constituţie, prevederi potrivit cărora:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 38. alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere.(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice."; … – Art. 43: "(1) Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţa medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţa socială prevăzute de lege."; … – Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională retine:În esenta, potrivit criticii formulate, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 creează o discriminare inacceptabila în lumina art. 16 alin. (1) din Constituţie, constând în condiţionarea soluţionării unei cereri ce decurge dintr-un contract de mandat comercial de plată taxei judiciare de timbru, în timp ce, potrivit art. 15 din aceeaşi lege, pentru aceleaşi drepturi decurgând însă din contracte individuale sau colective de muncă se acordă scutiri. Dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea pronunţându-se prin numeroase decizii. Astfel, în legătură cu o critica asemănătoare celei din cauza de faţa, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002, s-a reţinut ca „instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plată taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituţional. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, lt; lt;Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege gt; gt;, fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care lt; lt;Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice gt; gt;”. Prin aceeaşi decizie, în legătură cu susţinerile, ca şi în prezenta cauza, referitoare la contrarietatea cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3), Curtea a constatat ca „instituirea taxelor judiciare de timbru reprezintă o aplicare a principiului consacrat de art. 53 alin. (1) din Constituţie, conform căruia cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice. Asa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale, e legal şi firesc ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora”.În plus, în acest dosar autorul excepţiei invoca şi contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 38 alin. (1) şi (2), art. 43 şi art. 51 din Constituţie, fără însă sa arate în ce anume consta aceasta. Asa fiind, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte invocarea unui motiv de neconstituţionalitate, întrucât astfel ar exercita din oficiu un control de constituţionalitate, ceea ce este inadmisibil.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ion Tascovici în Dosarul nr. 33/F/12/1999 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește