DECIZIE nr. 241 din 9 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26, art. 30 şi ale art. 31 alin. (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, ale art. 233 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, ale art. 6 alin. (1), ale art. 9 alin. (1), ale art. 25 şi art. 26 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, ale art. 95 şi ale art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 28 alin. 2 şi 3, ale art. 31 alin. 1, 2 şi 3, ale art. 34 alin. 2, ale art. 183 şi ale art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26, 30 şi art. 31 alin. (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, ale art. 233 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, ale art. 6 alin. (1), art. 9 alin. (1), art. 25 şi art. 26 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, ale art. 95 şi 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 28 alin. 2 şi 3, art. 31 alin. 1, 2 şi 3, art. 34 alin. 2, art. 183 şi art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Royal International” – S.R.L. din Iaşi, prin administrator Emil Balaure, în Dosarul nr. 2.932/2005 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 şi 3, art. 31 alin. 1, 2 şi 3, art. 34 alin. 2, art. 183 şi art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi celor ale art. 95 şi 97 din Legea nr. 303/2004, şi ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte texte de lege criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.932/2005, Curtea de Apel Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26, 30 şi art. 31 alin. (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, ale art. 233 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, ale art. 6 alin. (1), art. 25 şi art. 26 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, ale art. 93^1 şi ale art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor şi ale art. 28 alin. 2 şi 3, art. 31 alin. 1, 2 şi 3, art. 34 alin. 2, art. 183 şi art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Societatea Comercială „Royal International” – S.R.L. din Iaşi, prin administrator Emil Balaure, într-o cauză comercială având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva încheierii prin care judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi a constatat dizolvarea de drept a societăţii comerciale menţionate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine, în esenţă, că textele de lege criticate îi nesocotesc dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, prevăzute de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 93^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, consideră că acestea sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege.Curtea de Apel Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că excepţiile de neconstituţionalitate invocate sunt neîntemeiate, "fiind ambigue, formulate generic, nemotivate".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că prevederile din Codul de procedură civilă criticate pentru neconstituţionalitate sunt conforme dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, întrucât judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, iar instanţa se pronunţă în şedinţă publică asupra recuzării. Cât priveşte dispoziţiile art. 93^1 şi ale art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, devenite, după republicare şi renumerotare, art. 95 şi art. 97, se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei, fără discriminări pe considerente arbitrare. Referitor la celelalte texte de lege ce constituie obiectul excepţiei, consideră că acestea sunt necesare determinării cadrului legal al funcţionării în bune condiţii a tuturor societăţilor comerciale, fără să înlăture posibilitatea părţilor interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele prevederi legale:– art. 26, art. 30 şi art. 31 alin. (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 12 octombrie 2004.Conţinutul textelor de lege criticate este următorul:Art. 26: "Până la data de 31 decembrie 2004, persoanele juridice prevăzute la art. 2, care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au preschimbat certificatul de înmatriculare şi cel de înregistrare fiscală, au obligaţia de a solicita la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în a cărui rază au sediul social sau secundar preschimbarea acestora cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare."Art. 30: "(1) Neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare, până la termenul prevăzut la art. 26, atrage dizolvarea de drept a persoanelor juridice prevăzute la art. 2.(2) Constatarea dizolvării de drept se face prin încheierea judecătorului delegat, pronunţată la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. … (3) Încheierea judecătorului delegat se înregistrează în registrul comerţului şi se comunică concomitent persoanei juridice la sediul social, Ministerului Finanţelor Publice, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe cale electronică, şi se publică concomitent pe pagina de Internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, precum şi la sediul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal." … Art. 31 alin. (2): "Dacă nu s-a declarat recurs sau recursul a fost respins, persoana juridică intră în lichidare potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”– art. 233 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care are următorul cuprins:Art. 233: "(1) Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au întreprins. … (3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească. … (4) Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia." … – art. 6 alin. (1), art. 25 şi art. 26 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, modificată şi completată prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Conţinutul acestor texte de lege este următorul:Art. 6 alin. (1): "Înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel."Art. 25: "(1) Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.(2) Cererea se depune şi se menţionează în registrul comerţului la care s-a făcut înmatricularea comerciantului. În termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comerţului înaintează cererea tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, tribunalului din acel judeţ. … (3) Tribunalul se pronunţă asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului. … (4) Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile lipsă. … (5) Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publică hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţii care a introdus cererea. În acest scop, instanţa va comunică oficiului registrului comerţului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea rămânerii irevocabile." … Art. 26 alin. (2): "Înregistrarea în registrul comerţului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării."Instanţa de judecată a mai sesizat Curtea Constituţională şi cu excepţia de neconstituţionalitate a "art. 1 şi art. 2" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2002. Din notele scrise depuse de autorul excepţiei în motivarea acesteia, rezultă că, în realitate, este vorba despre art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, astfel cum a fost modificat prin pct. 2 al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 11 octombrie 2002. Ca atare, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, care prevede: „Oficiile registrului comerţului se organizează în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi funcţionează pe lângă fiecare tribunal.”– Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare. Ca urmare, art. 93^1 şi art. 95 din lege au devenit art. 95 şi art. 97, conţinutul acestora fiind următorul:Art. 95: "(1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia." … Art. 97: "(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac." … – art. 28 alin. 2 şi 3, art. 31 alin. 1, 2 şi 3, art. 34 alin. 2, art. 183 şi art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textele de lege criticate prevăd următoarele:Art. 28 alin. 2 şi 3: "Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi judecător."Art. 31: "Instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat.Nu se admite interogatoriul sau jurământul*) ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.–––-Notă …
*) Jurământul ca mijloc de probă a fost desfiinţat prin Decretul nr. 208/1950, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 68 din 12 august 1950.În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedură."Art. 34 alin. 2: "Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul."Art. 183: "Dacă partea care defaimă înscrisul ca fals arată pe autorul sau complicele falsului, instanţa poate suspenda judecata pricinii, înaintând înscrisul procurorului împreună cu procesul-verbal ce se va încheia."Art. 244 alin. 1: "Instanţa poate suspenda judecata:1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi".În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege şi celor ale art. 21 alin. (1) şi (3) care garantează dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Dosarul în cadrul căruia a fost invocată excepţia are ca obiect soluţionarea unui recurs declarat împotriva încheierii prin care judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi a constatat dizolvarea de drept a Societăţii Comerciale "Royal International" – S.R.L. din Iaşi. În acest context, dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura recuzării, la cea a înscrierii în fals şi la suspendarea facultativă a judecăţii, precum şi cele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, referitoare la percheziţionarea, reţinerea şi arestarea preventivă a magistraţilor şi la dreptul oricărei persoane de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul Curţii de Apel Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 şi 3, art. 31 alin. 1, 2 şi 3, art. 34 alin. 2, art. 183 şi art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi celor ale art. 95 şi ale art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor va fi respinsă ca inadmisibilă.În ceea ce priveşte celelalte texte de lege ce formează obiectul excepţiei, Curtea observă că acestea sunt norme procedurale care reglementează aspecte referitoare la funcţionarea societăţilor comerciale în condiţii de legalitate, fără să conţină dispoziţii de natură să îngrădească dreptul de liber acces la justiţie ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil, ci sunt pe deplin concordante cu prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, atâta vreme cât îşi subordonează acest demers regulilor şi principiilor constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 şi 3, ale art. 31 alin. 1, 2 şi 3, ale art. 34 alin. 2, ale art. 183 şi ale art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi celor ale art. 95 şi ale art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Royal International” – S.R.L. din Iaşi, prin administrator Emil Balaure, în Dosarul nr. 2.932/2005 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.2. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26, 30 şi ale art. 31 alin. (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, ale art. 233 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, ale art. 6 alin. (1), ale art. 9 alin. (1), ale art. 25 şi ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește