Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 10 mai 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Aneta-Violeta Andrei în Dosarul nr. 38/44/2009 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că decontarea chiriei nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul este liber să stabilească condiţiile acordării acestui beneficiu.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 38/44/2009, Curtea de Apel Galaţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia a fost ridicată de Aneta-Violeta Andrei cu prilejul soluţionării unei cauze având ca obiect anularea actului administrativ prin care s-a dispus sistarea decontării chiriei acordate în temeiul art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, care exclude de la decontarea chiriei pe judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi care personal ori soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinerea lor au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după data numirii în funcţie în localitatea în care solicită drepturile, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1), art. 26 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Astfel, arată că acest text de lege nu ia în considerare şi situaţiile în care, deşi are loc o înstrăinare a unei locuinţe, aceasta nu e făcută pentru fraudarea legii şi nici nu aduce vreun folos material magistratului. În acest sens, autorul excepţiei arată că soţul său a înstrăinat un imobil proprietate personală, iar în urma acestei înstrăinări, căreia nu i s-a putut împotrivi, întrucât era un bun dobândit de soţ anterior căsătoriei, nu a rămas nicio sumă de bani. Aşa fiind, consideră că este discriminată în raport cu ceilalţi colegi care nu au o locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea şi cărora li se decontează chiria. De asemenea, consideră că dreptul la decontarea chiriei reprezintă un "bun" în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel că îi este încălcat şi dreptul de proprietate. În sfârşit, arată că textul de lege criticat presupune posibilitatea constrângerii soţului de a dispune de bunurile personale, ceea ce aduce atingere vieţii private şi de familie.Curtea de Apel Galaţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate ar trebui respinsă ca inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei pune în discuţie, în realitate, aspecte ce ţin de aplicabilitatea dispoziţiilor textului de lege criticat, iar nu o veritabilă critică de neconstituţionalitate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 23 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007.Textul de lege criticat are următoarea redactare:– Art. 23 alin. (6): "Dacă judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinerea lor, au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după data numirii în funcţie în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)-(3) şi la art. 22, nu mai beneficiază de aceste drepturi."Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 26 alin. (1) privind ocrotirea vieţii intime, familiale şi private şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 instituie un beneficiu în favoarea judecătorilor, procurorilor şi personalului asimilat acestora, precum şi magistraţilor-asistenţi constând în acordarea unei locuinţe de serviciu, ori în decontarea chiriei pentru locuinţă. Acordarea acestui drept este condiţionată de îndeplinirea mai multor condiţii, printre care şi cea prevăzută de textul de lege criticat, referitoare la înstrăinarea unei locuinţe proprietate personală după data numirii în funcţie.Autorul excepţiei, deşi consideră că este justificată cerinţa impusă de art. 23 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, din perspectiva prevenirii unor acte de rea-credinţă care ar putea apărea în practică, arată că există totuşi situaţii în care, deşi are loc o înstrăinare a unei locuinţe, aceasta nu poate fi împiedicată de către titularul dreptului prevăzut de art. 22 şi 23 din ordonanţă, întrucât nu este un bun propriu şi, în plus, nu profită financiar de pe urma acestei înstrăinări.Faţă de acestea, Curtea reţine că raţiunea legii este aceea de a veni în sprijinul persoanelor care ocupă funcţiile de judecători, procurori, personal asimilat acestora sau magistraţi-asistenţi cu acordarea unor facilităţi privind asigurarea unei locuinţe, în măsura în care acestea nu deţin personal, ori prin membrii familiei, o locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea. Întrucât, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, nu este vorba de un drept fundamental, legiuitorul a avut libertatea de a decide limitele şi condiţiile acordării acestui beneficiu. De aceea nici nu poate fi pusă în discuţie restrângerea vreunui drept. În acest sens, trebuie observat că, faţă de reglementarea anterioară care privea acelaşi drept, noua reglementare este mult mai restrictivă, potrivit opţiunii legiuitorului, aceasta neavând semnificaţia încălcării dispoziţiilor Legii fundamentale.Cu toate acestea, indiferent de natura dreptului prevăzut de lege, este necesar ca acordarea acestuia să se facă respectând principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi, respectiv al creării unui tratament identic pentru persoane aflate în situaţii egale. Or, sub acest aspect, Curtea constată că textul de lege criticat nu prevede nicio diferenţiere sau discriminare, toate persoanele aflate în ipoteza normei fiind supuse aceloraşi condiţii legale. Împrejurarea că aspecte particulare, precum cele privind posibilitatea de a influenţa sau nu decizia soţului la înstrăinarea unui bun sau câştigul obţinut de pe urma înstrăinării, nu sunt de natură să pună în discuţie conformitatea textului de lege criticat cu dispoziţiile Constituţiei.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Aneta-Violeta Andrei în Dosarul nr. 38/44/2009 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 martie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––