DECIZIE nr. 24 din 15 ianuarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Vasilică şi Maria Vasilică în Dosarul nr. 7.073/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 7.073/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Vasilică şi Maria Vasilică într-o cauză civilă având ca obiect evacuare şi pretenţii civile.Aşa cum reiese din încheierea de sesizare, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că textul de lege criticat are caracter discriminatoriu, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, pe motiv că prevede posibilitatea de a declara recurs numai împotriva încheierilor prin care se dispune suspendarea şi a celor prin care se respinge cererea de repunere pe rol a procesului, iar nu şi în celelalte situaţii. Autorii fac referire la cererea de suspendare a judecării procesului până la soluţionarea dosarului referitor la constatarea nulităţii certificatelor de moştenitori ale reclamanţilor, cerere care a fost respinsă de instanţă, "fără posibilitatea exercitării vreunei căi de atac".Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu instituie un tratament discriminatoriu pentru părţile aflate în proces "în ceea ce priveşte posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea prin care instanţa a respins cererea de suspendare a judecării cauzei".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră excepţia de neconstituţionalitate neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu instituie părţilor din proces un tratament discriminatoriu, acestea având posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea prin care instanţa a respins cererea de suspendare a judecării cauzei, până la soluţionarea dosarului.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Arată că prevederile de lege criticate nu conţin nicio dispoziţie discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat, pe de o parte, de deosebirea de situaţii, care impune soluţii legislative diferite, şi, pe de altă parte, de necesitatea de a se asigura celeritatea în soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Subliniază că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, în strânsă corelare cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii şi al nediscriminării nu are semnificaţia introducerii unei uniformizări a soluţiilor legislative, fiind posibilă aplicarea unor tratamente juridice diferite, în cazurile în care aceasta se justifică în mod obiectiv şi raţional, făcându-se trimitere la Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002, şi la Decizia nr. 395 din 5 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.199 din 15 decembrie 2004.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă, dispoziţii care au următorul conţinut:"Asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs.Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii art. 244^1 din Codul de procedură civilă s-a pronunţat prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, şi Decizia nr. 802 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că textul de lege criticat „nu conţine nicio dispoziţie discriminatorie, regimul juridic diferit – constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecăţii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul fiind determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor.” Potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie, încheierea de respingere a cererii de suspendare poate fi atacată cu apel odată cu fondul.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Vasilică şi Maria Vasilică în Dosarul nr. 7.073/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește