DECIZIE nr. 238 din 12 septembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţii, modificată prin Legea nr. 203/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, modificată prin Legea nr. 203/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Chimcomplex” – S.A. Borzesti în Dosarul nr. 1.341/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde Nicolae Ion, personal, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Partea prezenta solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale. Totodată se cere sancţionarea autorului excepţiei, deoarece, în opinia sa, excepţia a fost ridicată pentru a întârzia rezolvarea procesului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Se arata ca aplicarea legii la situaţiile juridice în curs nu are caracter retroactiv, legea referindu-se numai la efectele acestei situaţii, ulterior intrării sale în vigoare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 29 martie 2002, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991, excepţie invocată de Societatea Comercială „Chimcomplex” – S.A. Borzesti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile de lege criticate încalcă principiul neretroactivitatii legii, stabilit de art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Se susţine de către autorul excepţiei ca textul criticat "modifica cu caracter retroactiv modalitatea de determinare a drepturilor inventatorilor, valabilă la data înregistrării şi aplicării inventiei, potrivit legii în fiinta, stabilind ca aceste drepturi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat inventia". În acelaşi timp, se arata ca textul retroactiveaza şi prin aceea ca "face sa renasca drepturi ce potrivit legii erau prescrise, transformandu-le din drepturi ce subzistau ca drepturi neasigurate în drepturi asigurate ca acţiune".Se mai arata, în motivarea excepţiei, ca fostele unităţi care au aplicat inventiile nu s-au putut bucura de beneficiile şi, implicit, de profitul adus de acestea la vremea respectiva, iar astăzi sunt în situaţia de a suporta sume imense pentru plata inventatorilor.Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca, potrivit reglementării criticate, este recunoscută creanta pe care o are inventatorul nerecompensat sau parţial recompensat. Ca atare, "posibilitatea negocierii acestei creanţe, pornindu-se de la drepturile cuvenite potrivit legislaţiei anterioare, nu are caracter retroactiv". Se mai arata, totodată, ca "ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a unei datorii neachitate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Aplicarea legii situaţiilor juridice în curs nu are caracter retroactiv, legea referindu-se numai la efectele acestei situaţii ulterior intrării sale în vigoare". Posibilitatea negocierii recompensei neachitate se justifica prin faptul ca priveşte o obligaţie neexecutata de debitor, care, dacă nu ar fi actualizată prin negociere, ar conduce la situaţia ca debitorul sa profite de propria sa culpa. Pe de altă parte, se susţine în punctul de vedere prezentat, "negocierea este unul dintre principiile de baza ale noii reglementări, astfel încât, dacă nu ar fi aplicabilă şi recompenselor, anterior neplătite, s-ar crea o diferenţa nejustificată între inventatori, cu caracter discriminatoriu faţă de inventatorii nerecompensati, contrar principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, instituit de art. 16 alin. (1) din Constituţie".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991. Legea a fost modificată, ulterior sesizării, prin Legea nr. 203/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002. Potrivit art. I pct. 72 din Legea nr. 203/2002, la art. 66, după alineatul 1 se va introduce un alineat nou, iar art. II prevede că prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, alin. 2 al art. 66 din Legea nr. 64/1991 a devenit alin. 3, cu acelaşi conţinut, text potrivit căruia: „Drepturile băneşti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat inventia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neintelegerii între părţi, drepturile băneşti se vor stabili potrivit prevederilor art. 61 din prezenta lege.”Critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 se bazează pe susţinerea potrivit căreia acestea cuprind dispoziţii care retroactiveaza, ceea ce contravine principiului înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile”.Analizând excepţia de neconstituţionalitate sub acest aspect, Curtea observa ca dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin mai multe decizii excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect acelaşi text, cuprins în fostul alin. 2 al art. 66 din Legea nr. 64/1991, a fost respinsă ca neîntemeiată. Menţionăm în acest sens Decizia nr. 69 din 10 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996, Decizia nr. 30 din 13 martie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 112 din 8 octombrie 1996, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 19 noiembrie 1996, şi Decizia nr. 42 din 12 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 2 aprilie 2002.Astfel, în Decizia nr. 30 din 13 martie 1996, Curtea Constituţională a reţinut, în legătură cu pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, ca reglementarea cuprinsă în art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 „nu are caracter retroactiv, din moment ce negocierea porneşte de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului lt; lt;prevăzute de legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet gt; gt;. Cu alte cuvinte, noua reglementare nu face decât sa recunoască creanta inventatorului nerecompensat sau parţial recompensat, creanta născută sub imperiul reglementării anterioare. Dimpotriva, dacă noua reglementare nu ar fi recunoscut acea creanta, ea ar fi avut un caracter retroactiv”. Totodată s-a mai reţinut ca „posibilitatea negocierii creanţei, pornindu-se de la drepturile cuvenite potrivit legislaţiei anterioare, nu are, de asemenea, caracter retroactiv, aceasta lt; lt;noua reglementare gt; gt; aplicându-se unei situaţii juridice în curs. Ea nu pune deci în discuţie efectele produse anterior, ci modul de rezolvare a unor creanţe anterior constituite, creanţe încă existente în condiţiile noii reglementări. Cerinţa reevaluarii creanţei prin negociere este cu totul justificată, nu numai pentru a împiedica pe debitorul creanţei sa profite de propria culpa, prin neexecutarea la timp a obligaţiei sale, dar şi pentru a respecta principiul egalităţii între inventatori, altminteri admiţându-se, contrar dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, discriminarea între inventatorii nerecompensati şi cei actuali”.Referitor la unele aspecte de ordin patrimonial ale prevederilor legale criticate, invocate şi în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a reţinut prin Decizia nr. 112/1996 ca "nu se poate susţine ca prin reorganizarea fostelor unităţi socialiste în societăţi comerciale acestea din urma ar fi dobândit numai activul patrimonial, nu şi pasivul acestuia, adică datoriile fostelor unităţi. Afirmatia […] ca, prin înfiinţarea societăţilor comerciale, acestora lt; lt;nu li s-a putut greva patrimoniul cu care au fost înzestrate cu datoriile fostelor unităţi socialiste de stat gt; gt; echivaleaza cu a spune ca înfiinţarea societăţilor comerciale ar fi avut ca efect o purga a debitelor fostelor unităţi de stat faţă de inventatori şi preluarea acestor debite de către stat, ceea ce nu are nici un suport legal".Prin excepţia de neconstituţionalitate care formează obiectul dosarului de faţa nu au fost invederate elemente noi, de natura sa conducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Chimcomplex” – S.A. Borzesti în Dosarul nr. 1.341/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 septembrie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește