DECIZIE nr. 236 din 4 martie 2008

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia Miu – prim-magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Conea amp; Conea” – S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.765/62/2007, Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Conea amp; Conea” – S.R.L. din Braşov într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatarea nulităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, potrivit cărora „baroul are personalitate juridică”, încalcă dispoziţiile art. 9 din Constituţie, care prevăd că asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în baza statutului propriu şi în condiţiile legii. Legea care reglementează modul de constituire, autorizare şi funcţionare a asociaţiilor profesionale este Legea nr. 21/1924 privind asociaţiile şi fundaţiile, modificată ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000. Conform art. 1 alin. (2) şi art. 3, coroborat cu art. 4 din Legea nr. 21/1924, asociaţiile profesionale fără scop lucrativ pot dobândi personalitate juridică numai „pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului” şi numai de la data înscrierii acesteia în registrul special al asociaţiilor, potrivit art. 11 din aceeaşi lege. Prevederile criticate sunt contrare şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 40, deoarece însăşi Constituţia „impune unele limite în legătură cu modul de constituire, membrii asociaţi şi cu scopul acesteia”.Tribunalul Braşov – Secţia comercială apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor art. 9 din Constituţie, deoarece faptul de a acorda baroului personalitate juridică, prin efectul legii, are semnificaţia respectării dispoziţiilor constituţionale menţionate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, care au următorul cuprins: „Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.”Autoarea excepţiei consideră că textul criticat încalcă dispoziţiile constituţionale prevăzute de art. 9, privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, şi de art. 40 privind dreptul de asociere.Examinând excepţia, Curtea reţine că reglementarea prin lege a exercitării profesiei de avocat şi organizarea avocaţilor în barouri – asociaţii profesionale cu un specific deosebit – sunt o garanţie legală pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aşadar, întrucât instituţia avocaturii îndeplineşte o funcţie de interes public, aceea a promovării şi apărării drepturilor persoanelor fizice şi juridice, Curtea reţine că se impune cerinţa de reglementare prin lege a tuturor aspectelor ce ţin de organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, deci implicit a modului de organizare a avocaţilor în asociaţii profesionale – barouri -, precum şi a modului de dobândire a personalităţii juridice.Pentru cele arătate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile legale criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 9 din Legea fundamentală, care prevăd că "asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea […] în condiţiile legii". Or, legea specială în temeiul căreia barourile dobândesc personalitate juridică este tocmai Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, fiind în concordanţă şi cu dispoziţiile art. 40 din Constituţie, care reglementează dreptul de liberă asociere a cetăţenilor în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere. Acest drept constituţional de liberă asociere este aplicabil cetăţenilor pentru exercitarea drepturilor cetăţeneşti, iar nu celor care exercită o profesie.Curtea mai reţine că legiuitorul a reglementat prin legi speciale toate activităţile private care contribuie la realizarea interesului public, organizându-le în asociaţii profesionale, ce dobândesc personalitate juridică în temeiul acelor legi speciale. De exemplu: Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Colegiul Naţional al Medicilor din România sunt organizate în temeiul Legii nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, al Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, nr. 559 din 10 noiembrie 2000 şi, respectiv, nr. 372 din 28 aprilie 2006.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Conea amp; Conea” – S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește