DECIZIE nr. 235 din 5 iulie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, excepţie ridicată de Marin Frunza în Dosarul nr. 10.643/2000 al Judecătoriei Galaţi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, considerând ca prin textele de lege criticate nu se încalcă prevederile constituţionale, întrucât cauţiunea reprezintă o garanţie pentru ipoteza în care cererea reclamantului este formulată în scop sicanator.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 23 noiembrie 2000 pronunţată în Dosarul nr. 10.643/2000 Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, excepţie ridicată de Marin Frunza, contestator într-un litigiu de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin art. 1, 4, 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, 21, art. 24 alin. (1) din Constituţie, deoarece în "lipsa posibilităţii materiale de a achită cauţiunea se ajunge la situaţia în care cererea de chemare în judecata este anulată".Judecătoria Galaţi, exprimandu-şi opinia, apreciază ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la liberul acces la justiţie şi la dreptul la apărare.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 nu contravin prevederilor constituţionale. Se arata ca „dacă liberul acces la justiţie nu presupune gratuitatea acestuia – astfel cum în repetate randuri a statuat Curtea Constituţională – cu atât mai puţin se poate spune ca obligativitatea depunerii unei sume de bani care, la finalul procesului, se restituie în principiu reclamantului, ar îngrădi accesul la justiţie”. Aceste consideratii referitoare la liberul acces la justiţie „trebuie avute în vedere şi cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la apărare”, arata Guvernul. În ceea ce priveşte principiul egalităţii în drepturi, se considera ca „atâta vreme cat Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 nu instituie nici un fel de reguli discriminatorii în funcţie de rasa, religie, sex, opinie, apartenenţa politică, avere, origine socială – criterii în funcţie de care Constituţia interzice orice fel de diferentieri [art. 4 alin. (2)] nu se poate susţine ca încalcă egalitatea în drepturi”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susţinerile părţii prezente, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), precum şi ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000, care prevăd: „(1) Cel care, considerându-se prejudiciat printr-o atingere adusă onoarei, demnităţii sau reputaţiei sale, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine, formulează cerere la instanţa civilă referitoare la stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daune morale trebuie să depună o cauţiune de 5% din valoarea despăgubirilor solicitate.(2) Suma se consemnează la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, în contul bugetului de stat, fiind purtătoare de dobânzi. … (3) Recipisa de consemnare se prezintă instanţei judecătoreşti cel mai târziu la primul termen fixat pentru judecata, sub sancţiunea anulării cererii de chemare în judecata." … Textele constituţionale invocate sunt următoarele:– Art. 1: "(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.(2) Forma de guvernamant a statului român este republica. … (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."; … – Art. 11: "(1) Statul român se obliga sa îndeplinească întocmai şi cu buna-credinţa obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."; … – Art. 15 alin. (1): "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.";– Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. […]"; … – Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.(2) Dacă exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale."; … – Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."; … – Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat."Autorul excepţiei considera ca "în lipsa posibilităţii materiale de a achită cauţiunea se ajunge la situaţia în care cererea de chemare în judecata este anulată".Examinând excepţia, Curtea constata ca argumentele invocate în susţinerea acesteia nu pot fi reţinute. Cauţiunea instituită prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 reprezintă 5% din suma solicitată cu titlu de daune morale şi se restituie reclamantului după rămânerea irevocabilă a hotărârii prin care s-a soluţionat cererea de acordare a despăgubirilor pentru daune morale. În aceste condiţii cauţiunea este o garanţie pentru situaţia în care cererea reclamantului este respinsă deoarece este neîntemeiată, uneori excesiva, alteori chiar formulată în scop sicanator, pârâtului cauzandu-i-se prejudicii prin chemarea sa nejustificată în judecata. De altfel, aceasta instituţie este reglementată de Codul de procedură civilă în cazurile prevăzute la art. 325 şi 541.Instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru, având în vedere situaţii speciale, nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituţional al egalităţii în drepturi şi nici o obstructionare a accesului liber la justiţie. În acest sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 169 din 22 mai 2001*), nepublicata. Atât considerentele, cat şi soluţia din decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, excepţie ridicată de Marin Frunza în Dosarul nr. 10.643/2000 al Judecătoriei Galaţi.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iulie 2001.–––Notă …
*) Decizia nr. 169 din 22 mai 2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 16 august 2001.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește