DECIZIE nr. 232 din 10 septembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 şi 79 din Legea nr. 164/2001, excepţie ridicată de Romeo Vasile Nicolescu în Dosarul nr. 1.585/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă, într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.La apelul nominal răspund: autorul excepţiei şi Casa de pensii a municipiului Bucureşti, prin consilier juridic Corneliu Horia Fratila, lipsind Ministerul de Interne, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei arata ca după pensionarea din cadrul armatei a lucrat diferite perioade în instituţii civile, iar după încetarea acestor activităţi a solicitat recalcularea pensiei. După intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001 i-a fost refuzat acest lucru atât de Serviciul de pensii al Ministerului de Interne, care i-a răspuns ca recalcularea pensiei sale pentru perioadele lucrate în instituţii civile se face potrivit prevederilor art. 62 din legea menţionată, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cat şi de Oficiul de pensii civile, care nu-i poate face recalcularea decât după împlinirea vârstei standard, adică în 2005.Autorul excepţiei considera, de asemenea, ca prevederile art. 62 din Legea nr. 164/2001 sunt neclare, prin ele dispunandu-se numai recalcularea pensiei militare pentru activitatea desfăşurată după pensionare în instituţii civile, fără a se preciza care dintre oficiile de pensii, civil sau militar, are obligaţia sa o facă. Considera ca este neconstitutional şi art. 79 din Legea nr. 164/2001, deoarece din cauza prevederilor acestuia nu i-a fost calculată pensia pentru toate perioadele lucrate după pensionare. Prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 43 alin. (2) din Constituţie. Solicita admiterea excepţiei şi declararea ca neconstituţionale a prevederilor legale criticate.Reprezentantul Casei de pensii a municipiului Bucureşti arata ca, potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 164/2001, recalcularea pensiei pentru fostele cadre ale Ministerului de Interne care au desfăşurat activitate după pensionare la instituţii civile se face de către oficiile Casei Naţionale de Pensii, deoarece în bugetul acesteia s-a depus contribuţia de asigurări sociale. Recalcularea pensiei pentru perioadele lucrate după pensionare se face, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, la împlinirea vârstei standard prevăzute de această lege. Solicita respingerea excepţiei ca nefondata.Reprezentantul Ministerului Public considera ca autorul, prin criticile formulate, ridica probleme ce ţin de interpretarea art. 62 din Legea nr. 164/2001, nicidecum de constituţionalitate. Dispoziţiile art. 79 din aceeaşi lege nu au legătură cu cauza. De aceea solicita respingerea excepţiei ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 62 şi ca inadmisibila în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 79, ambele din Legea nr. 164/2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 11 aprilie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.585/2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Romeo Vasile Nicolescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 62 şi 79 din Legea nr. 164/2001 sunt contrare prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu asigura recalcularea pensiei şi acordarea pensiei recalculate începând cu data la care pensionarul a încetat activitatea la locul de muncă unde a fost reincadrat după pensionare.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă apreciază ca excepţia ridicată nu este fondată, deoarece reglementarea prin lege a condiţiilor şi procedurilor de urmat pentru valorificarea dreptului la pensie, respectiv a modalităţilor de recalculare a pensiei anterior stabilite, nu încalcă prevederile art. 43 alin. (2) din Constituţie, referitoare la dreptul cetăţenilor la pensie.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât "procedurile de urmat şi condiţiile valorificării dreptului la pensie, reglementate în art. 62 (din Legea nr. 164/2001), nu încalcă art. 43 alin. (2) din Constituţia României”, fiind normal ca beneficiarilor pensiei militare, reincadrati în munca după trecerea în rezerva, drepturile de pensie pentru activitatea ulterioară sa li se stabilească conform regulilor de drept comun, respectiv pe baza prevederilor Legii nr. 19/2000. Nici dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 164/2001 nu contravin prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, având în vedere ca actualizarea cuantumului pensiei, fără posibilitatea diminuării acestuia, se face tocmai în scopul respectării dreptului la pensie.Guvernul considera ca excepţia ar trebui respinsă ca nesusţinută, întrucât din cererea autorului excepţiei "nu rezultă care sunt motivele pentru care partea considera ca exista contradictie între dispoziţiile art. 62 şi art. 79 din Legea nr. 164/2001 şi cele ale art. 43 alin. (2) din Constituţie”. Pe fond, apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate, prevăzând stabilirea pensiei în funcţie de întreaga vechime în munca, precum şi recalcularea, pe baza unei metodologii corespunzătoare, a pensiilor militare anterior stabilite, reprezintă tocmai o expresie a prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, iar nu o încălcare a acestora.Avocatul Poporului apreciază ca dispoziţiile legale criticate "nu încalcă prevederile constituţionale care consacra dreptul la pensie, deoarece beneficiarii pensiilor militare de stat care s-au încadrat în munca au posibilitatea de a-şi valorifica dreptul la recalcularea pensiei în baza prevederilor Legii nr. 19/2000„.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie următoarele articole din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001:– Art. 62: "Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca după trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.”;– Art. 79: "Pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:a) cuantumul pensiei în plata se actualizează, având ca baza de calcul solda lunară bruta în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime a ultimului grad avut în activitate, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1); … b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinute conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plata se menţine cuantumul pensiei în plata." … Conform susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţa medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţa socială prevăzute de lege".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata următoarele:Dreptul la pensie include, fără indoiala, dreptul la stabilirea cuantumului acesteia în raport cu întreaga perioadă de activitate a beneficiarului, perioada ce poate fi considerată stagiu de cotizare la asigurări sociale. Aceasta perioada trebuie să cuprindă şi stagiile de cotizare de după data stabilirii şi acordării pensiei.Art. 62 din Legea nr. 164/2001 nu prevede nici o ingradire în privinta acordării pensiei, ţinându-se seama de întreaga perioadă considerată vechime în munca ori stagiu de cotizare. Dimpotriva, legea prevede dreptul beneficiarilor pensiei militare de a solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare, respectiv în raport şi cu perioada de activitate desfăşurată după reincadrare, dar aceasta în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 19/2000. Art. 95 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 prevede că „Beneficiarii pensiei pentru limita de vârsta pot solicita recalcularea pensiei după fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni, realizat în condiţiile prezentei legi”.În legătură cu aceste dispoziţii legale nu se pune nici o problemă de constituţionalitate, ci se pun numai probleme de interpretare şi aplicare, care sunt de competenţa instanţei de judecată.Întrucât obiectul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie plângerea autorului acesteia împotriva refuzului oficiilor de pensii (atât cel civil, cat şi cel militar) de a-i recalcula pensia după ce a încetat activitatea în funcţia în care s-a încadrat după pensionare, Curtea constata ca soluţionarea cauzei nu depinde de dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 164/2001. Aceste dispoziţii legale se referă la recalcularea, pe baza unei metodologii speciale, a pensiilor militare stabilite pe baza legislaţiei anterior în vigoare. În conformitate cu dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale „de care depinde soluţionarea cauzei”, astfel ca, potrivit prevederilor alin. (6) al aceluiaşi articol, excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 164/2001 este „inadmisibila”.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind nefondata, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Romeo Vasile Nicolescu în Dosarul nr. 1.585/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 septembrie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește