DECIZIE nr. 231 din 9 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMarilena Mincă – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Teodor Constantinescu în Dosarul nr. 4.224/P/2005 al Judecătoriei Craiova.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsă fiind partea Marius Nicola, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gândirii şi a opiniilor, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum şi cele ale art. 9 şi 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, respectiv, libertatea de exprimare.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie şi apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 4.224/P/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Teodor Constantinescu în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin cele două texte legale criticate "sunt încălcate grav prevederile constituţionale ale art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gândirii şi a opiniilor, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum şi cele ale art. 9 şi 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, respectiv, libertatea de exprimare".Judecătoria Craiova apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal, în raport cu art. 20, 29 şi 30 din Constituţie, este întemeiată.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal, cu modificările ulterioare, având următorul cuprins:– Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte cu amendă.Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.";– Art. 206: "Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 2.500.000 lei la 130.000.000 lei.Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gândirii şi a opiniilor, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare şi art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum şi dispoziţiile art. 9 şi 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, respectiv, libertatea de exprimare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 32/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 21 februarie 2002, Decizia nr. 298/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august 2003, Decizia nr. 276/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 30 iulie 2004, Decizia nr. 32/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 23 februarie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Teodor Constantinescu în Dosarul nr. 4.224/P/2005 al Judecătoriei Craiova.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește