DECIZIE nr. 230 din 14 decembrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, excepţie ridicată de Ion Gioaba în Dosarul nr. 3.010/1999 al Tribunalului Buzau.La apelul nominal se constata lipsa părţilor.Procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, procurorul pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând ca dispoziţia legală criticata a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate al Curţii, iar prin mai multe decizii, printre care se afla şi Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999, s-a constatat concordanta sa cu prevederile legii fundamentale, respingandu-se excepţia. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa schimbe jurisprudenta Curţii Constituţionale, acesta solicita respingerea excepţiei, textul de lege criticat nefiind contrar Constituţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 15 septembrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 3.010/1999, Tribunalul Buzau a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, excepţie ridicată de Ion Gioaba. Obiectul litigiului în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie apelul declarat de Ion Gioaba împotriva Sentinţei civile nr. 2.351 din 30 martie 1999 a Judecătoriei Buzau, prin care s-a respins contestaţia sa la decizia de imputare emisă de Societatea Comercială Foraj Sonde – S.A. din Berca pentru impozit pe salariu nereţinut.Autorul excepţiei considera ca art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, încalcă prevederile art. 94 lit. a) din Constituţie, în sensul că, deşi prevede scutirea de plată impozitului pe salariu pentru deţinătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, condiţioneaza aceasta scutire de conferirea titlului prin brevet. Se mai susţine ca, potrivit dispoziţiilor art. 94 lit. a) din Constituţia României, Preşedintele României conferă decoraţii şi titluri de onoare, dar „constatarea calităţii de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 este data în atribuţiile comisiei special constituite prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din 16 iulie 1996, iar nu în atribuţiile Preşedintelui României”. În aceste condiţii, se arata în final, dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, încalcă prevederile constituţionale.Instanţa nu şi-a exprimat opinia în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată, deşi i-a fost solicitată de Curte, iar în temeiul art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare trebuia sa o cuprindă.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.În punctul de vedere al Guvernului se considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, este neîntemeiată, deoarece, conform art. 2 din Legea nr. 42/1990, republicată, titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” s-a instituit în semn de preţuire şi de recunoştinţă pentru cei care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, constituind un titlu de onoare în sensul art. 94 lit. a) din Constituţie. Conferirea acestui titlu se poate face de către Preşedintele României, în condiţiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 42/1990, republicată, sub sancţiunea nulităţii, şi se atesta prin brevet. Se mai arata ca Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, la care se face referire în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, este adoptată pentru organizarea executării legii, iar nu pentru stabilirea unei proceduri diferite de conferire a titlului de onoare. În final, Guvernul invoca deciziile nr. 112 din 13 iulie 1999 şi nr. 118 din 28 septembrie 1999 ale Curţii Constituţionale, prin care au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate privind acelaşi text de lege şi raportate la aceeaşi dispoziţie constituţională.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 12 şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 12 august 1996, având următorul cuprins:"Sunt scutite de plată impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: […]e) urmaşii eroilor-martiri ai Revoluţiei, precum şi deţinătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, conferit prin brevet, pentru veniturile realizate în cadrul funcţiei de baza;" … Autorul excepţiei considera ca aceasta dispoziţie este neconstitutionala, deoarece condiţioneaza scutirea de plată impozitului pe salarii de conferirea titlului prin brevet. Or, drepturile celor distinşi cu titlurile menţionate se acordă de către o comisie, printr-un certificat de atestare a calităţii, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 566/1996. Se susţine ca teza referitoare la conferirea titlului prin brevet este contrară dispoziţiilor art. 94 lit. a) din Constituţie.Norma constituţională [art. 94 lit. a)] invocată de autorul excepţiei are următorul cuprins: "Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuitii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;"Curtea Constituţională constata ca dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, constatanduse concordanta acestora cu prevederile cuprinse în art. 94 lit. a) din legea fundamentală (de exemplu Decizia Curţii Constituţionale nr. 112 din 13 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 19 octombrie 1999). S-a considerat ca examinarea constituţionalităţii prevederilor legale criticate trebuie facuta prin raportare la dispoziţiile legii fundamentale, iar nu prin raportare la un act normativ, cum este o hotărâre a Guvernului, care are o forta juridică inferioară Constituţiei.Curtea retine ca atât considerentele, cat şi soluţiile pronunţate în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa. În plus, susţinerile autorului excepţiei, referitoare la instituirea unei proceduri speciale de acordare a titlurilor de onoare prevăzute la art. 1 şi 2 din Legea nr. 42/1990, republicată, care ar exclude conferirea lor de Preşedintele României, nu pot fi primite, deoarece sunt contrare chiar dispoziţiilor cuprinse în art. 5 alin. 1 din Legea nr. 42/1990, republicată, în care se precizează ca „Titlurile prevăzute la art. 1, 2 şi 3, precum şi medaliile prevăzute pentru fiecare titlu se conferă de către Preşedintele României, la propunerea comisiei prevăzute la art. 2 alin. 4”.Comisia special constituită, la care se referă autorul excepţiei, examinează doar îndeplinirea criteriilor şi face propuneri pentru conferirea titlului. Numai după conferirea lui de către Preşedintele României şi atestarea prin brevet titlul produce efecte juridice, situaţie care rezultă şi din dispoziţiile alin. 2 al art. 5 din Legea nr. 42/1990, republicată, conform cărora „Titlurile care nu au fost conferite în condiţiile alin. 1 sau al căror beneficiar nu a avut merite deosebite sunt nule”.Prin urmare, rezultă ca dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, nu încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 94 lit. a), ci impun doar dovada legală şi certa a împrejurării care are ca efect scutirea de plată impozitului. De asemenea, aceste dispoziţii sunt în deplina concordanta cu prevederile legii fundamentale, deoarece conferirea unei decoraţii sau a unui titlu de onoare de către Preşedintele României, în baza art. 94 lit. a) din Constituţie, se atesta întotdeauna prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnatura autografa a Preşedintelui României, precum şi prin sigiliu. În consecinţa, dispoziţia legală criticata, referitoare la condiţionarea scutirii de plată impozitului de atestarea titlului prin brevet, pune în evidenta însăşi prerogativa constituţională a Preşedintelui României.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A. c), al art. 23 şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, ridicată de Ion Gioaba în Dosarul nr. 3.010/1999 al Tribunalului Buzau.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie 1999.PREŞEDINTE,prof.univ.dr.Ioan MuraruMagistrat-asistent,Marioara Prodan––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește