DECIZIE nr. 23 din 24 ianuarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Federaţia Independenta a Sindicatelor Mişcare Comercial din Transporturile Feroviare din Bucureşti în Dosarul nr. 880/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 -1^3 din Legea nr. 92/1992, republicată, precizând ca aceeaşi soluţie a fost pronunţată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 322/2001. Aceasta decizie nu are însă efecte erga omnes, deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 27 martie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 880/2000, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Federaţia Independenta a Sindicatelor Mişcare Comercial din Transporturile Feroviare din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prin adoptarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 au fost modificate dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, fiind introduse alin. 1^1, 1^2 şi 1^3. Astfel, au fost incalcate prevederile art. 123, art. 124 alin. (1), art. 125 alin. (1) şi (3), precum şi ale art. 51 din Constituţie, întrucât asistenţii judiciari, fiind funcţionari publici, nu pot intra alături de magistraţi în compunerea instanţei de judecată.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia este nefondata, deoarece textul de lege criticat nu numai că nu contravine dispoziţiilor art. 123, 124 şi 125 din Constituţie, ci, dimpotriva, "este în concordanta cu litera şi spiritul Constituţiei". Faptul ca în cazul litigiilor de muncă completul de judecată este format dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari nu influenţează asupra infaptuirii justiţiei ori asupra statutului judecătorilor, ci s-au avut în vedere o mai buna protecţie a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi o garanţie a drepturilor constituţionale la munca şi protecţie socială.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca dispoziţiile art. 17 alin. 1^1, 1^2 şi 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, sunt constituţionale şi propune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arata ca, potrivit art. 125 alin. (1) din Constituţie, Curtea Suprema de Justiţie are un statut constituţional, celelalte instanţe judecătoreşti stabilindu-se prin lege. Aceasta înseamnă ca sistemul instanţelor judecătoreşti este perfectibil „prin introducerea unor posibile verigi jurisdicţionale care să conducă la perfecţionarea actului de justiţie, prin crearea chiar a unor instanţe speciale competente sa acţioneze pentru înfăptuirea justiţiei într-un anumit domeniu”.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1, 1^2 şi 1^3 din Legea nr. 92/1992, republicată, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, este neîntemeiată. Se arata ca asistenţii judiciari trebuie să îndeplinească, potrivit legii, condiţiile cerute pentru judecători şi depun acelaşi jurământ ca şi judecătorii. În ceea ce priveşte dispoziţiile legale criticate, acestea au fost introduse la cererea sindicatelor, cu avizul Consiliului Economic şi Social.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit formulării autorului excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1^1 -1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste dispoziţii au fost introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonanţa aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001).Dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, au următorul conţinut: „Cauzele privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă se judeca în prima instanţa, cu celeritate, de către un complet format dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari, dintre care unul reprezintă asociaţiile patronale, iar celălalt reprezintă sindicatele. Hotărârile în aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.Asistenţii judiciari sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani de către ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi alin. 2. Asistenţii judiciari depun jurământ în condiţiile art. 48, care se aplică în mod corespunzător.Condiţiile şi procedura de propunere a candidaţilor pentru a fi numiţi asistenţi judiciari, de către Consiliul Economic şi Social, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului."Autorul excepţiei, invocand neconstituţionalitatea acestor dispoziţii legale, apreciază ca au fost incalcate următoarele prevederi constituţionale:– Art. 123: "(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.";– Art. 124 alin. (1): "Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. Promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.";– Art. 125 alin. (1) şi (3): "(1) Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. […](3) Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege."; … – Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."În raport cu susţinerile formulate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, deşi se referă la art. 17 alin. 1^1 -1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, autorul excepţiei critica numai dispoziţia cuprinsă în art. 17 alin. 1^1 din lege, conform căreia în cauzele privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă, judecate în prima instanţa, hotărârile se iau cu majoritatea membrilor completului de judecată. În consecinţa, obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curte în cauza de faţa îl constituie art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare.Examinând susţinerile autorului excepţiei, Curtea constata ca asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare, s-a pronunţat prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002. Cu acel prilej Curtea Constituţională a constatat ca, în lumina dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 51, 123, 124 şi 125, este necesară reconsiderarea jurisprudenţei sale cu privire la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale. Avându-se în vedere ca la data sesizării Curţii Decizia nr. 322/2001 nu era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ţinându-se seama şi de prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile legale a căror constituţionalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie sau prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, în cauza ce face obiectul prezentei decizii excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibila.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Federaţia Independenta a Sindicatelor Mişcare Comercial din Transporturile Feroviare din Bucureşti în Dosarul nr. 880/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 ianuarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta──────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește