DECIZIE nr. 23 din 23 ianuarie 2001

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 26 februarie 2001
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 126 29/08/1998
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 12
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 13
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 24
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 25
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 134
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 144
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 145
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 12 06/08/1990 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 18 24/06/1968
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998



Florin Bucur Vasilescu – preşedinteCostica Bulai – judecătorCONSTANTIN Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Comat” – S.A. din Constanta în Dosarul nr. 5.772/1999 al Tribunalului Constanta – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă Constantin Marcu, comisar principal al Gărzii financiare centrale, pentru Garda financiară Constanta, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Gărzii Financiare Constanta solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată, considerând că nu sunt incalcate prevederile art. 41 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 134 alin. (2) lit. a) şi nici cele ale art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, deoarece dispoziţiile legale criticate, potrivit cărora documentele de provenienţă trebuie să însoţească mărfurile, indiferent de locul în care se afla, nu sunt de natura sa ingradeasca dreptul de proprietate garantat de Constituţie prin art. 41 şi 135 şi, de asemenea, nici principiul libertăţii comerţului consacrat prin art. 134 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală. Aceste cerinţe ale legii, a căror nerespectare constituie contravenţie, au ca scop prevenirea evaziunii fiscale, iar nu dovedirea caracterului licit al averii, prezumat prin alin. (7) al art. 41 din Constituţie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, nu contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (1), (2) şi (7), referitoare la protecţia proprietăţii private, în art. 134 alin. (2) lit. a), referitoare la libertatea comerţului, şi nici celor cuprinse în art. 135 alin. (1) şi (6), referitoare la proprietate. Se mai susţine ca, potrivit alin. (8) al art. 41 din Constituţie, „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”. Or, nerespectarea textului de lege criticat constituie contravenţie, în condiţiile stabilite prin această lege. Totodată se subliniaza ca obligaţia comercianţilor de a avea documente de provenienţă care trebuie să însoţească mărfurile pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializării nu are nici o legătură cu prezumţia dobândirii licite a averii, scopul legiuitorului fiind de prevenire a evaziunii fiscale şi de asigurare a respectării legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 1 februarie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 5.772/1999, Tribunalul Constanta – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126 din 29 august 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998. Excepţia a fost ridicată de recurenta petenta Societatea Comercială „Comat” – S.A. din Constanta în recursul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 3.199 din 1 martie 1999 a Judecătoriei Constanta, prin care a fost respinsă plângerea acesteia formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor al Gărzii financiare Constanta. Contravenienta a fost sancţionată pentru ca a transportat produse fără să prezinte documente de provenienţă în condiţiile legii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca acest text de lege ingradeste dreptul de proprietate privată, ocrotit de prevederile art. 41 alin. (1) şi (2), precum şi de cele ale art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie. Totodată se apreciază ca se încalcă şi prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, referitoare la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului. În opinia autorului excepţiei, prin dispoziţiile legale criticate se aduce atingere prezumţiei dobândirii licite a bunurilor, prevăzută în alin. (7) al art. 41 din Constituţie şi astfel se ajunge la "reinstaurarea unor prevederi ale Legii nr. 18/1968„. Pe de altă parte, se susţine ca bunurile nu au intrat în sfera comercializării şi de aceea nu s-a adus nici o atingere intereselor populaţiei, ocrotite prin dispoziţiile Legii nr. 12/1990.Tribunalul Constanta – Secţia civilă, exprimandu-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, considera ca dispoziţiile art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 nu încalcă principiul constituţional al ocrotirii egale a proprietăţii, prevăzut de art. 41 alin. (2), şi nici prezumţia caracterului licit al dobândirii averii, instituită prin art. 41 alin. (7) din Constituţie. Se precizează ca modificarea art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998 a urmărit prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, iar nu instituirea unei obligaţii a deţinătorului bunurilor de a face dovada caracterului licit al dobândirii acestora, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializării.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca invocarea încălcării art. 41 alin. (1) din Constituţie în susţinerea neconstitutionalitatii dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite nu poate fi reţinută, întrucât art. 41 alin. (1) din Constituţie face parte din titlul II („Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale”), capitolul II („Drepturile şi libertăţile fundamentale”), fără a avea legătură cu comportamentul agenţilor economici, cărora legiuitorul are atributul de a le norma conduita, pentru protejarea populaţiei. Se mai apreciază că nu poate fi reţinut nici argumentul privind neconstituţionalitatea art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 (modificat şi completat prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998), în raport cu prevederile art. 41 alin. (7) din Constituţie, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu confiscarea averii dobândite licit, caz în care caracterul licit al dobândirii se prezuma. În concluzie, se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126 din 29 august 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998. Aceste dispoziţii au următorul conţinut: „Constituie activităţi comerciale ilicite şi atrag răspunderea contravenţională sau penală, după caz, faţă de cei care le-au săvârşit, următoarele fapte: […]e) efectuarea de acte sau fapte de comerţ cu bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializării. Prin lt; lt;documente de provenienţă gt; gt; se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege."În opinia autorului excepţiei acest text de lege ingradeste dreptul de proprietate privată, incalcand prevederile art. 41 alin. (1), (2) şi (7) din Constituţie, potrivit cărora: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. […](7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma."Autorul excepţiei susţine, de asemenea, ca dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, potrivit cărora "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie". De asemenea, considera ca acestea sunt contrare şi dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din Constituţie, care prevede că: "Statul ocroteşte proprietatea", precum şi ale alin. (6) al aceluiaşi articol, conform cărora "Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă".Examinând excepţia, Curtea constata ca sunt neintemeiate, sub toate aspectele, criticile de neconstituţionalitate, deoarece textul art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, nu instituie obligaţia deţinătorului bunurilor de a dovedi caracterul licit al dobândirii acestora, ci obligaţia acestuia de a poseda documente de provenienţă care să însoţească mărfurile pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializării. Aceasta obligaţie are ca scop prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, evaziune care dauneaza şi intereselor consumatorilor, a căror protejare constituie însuşi scopul legii. Dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu confiscarea averii dobândite licit, caz în care caracterul licit al dobândirii bunului se prezuma. Totodată, potrivit art. 41 alin. (8) din Constituţie, „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”, situaţie în care prezumţia instituită prin alin. (7) al aceluiaşi articol este rasturnata, iar bunurile pot fi confiscate în condiţiile legii. De asemenea, în conformitate cu prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1), invocate chiar de autorul excepţiei, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar potrivit art. 49 alin. (1) din Constituţie „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, […]”. Prin urmare, restrangerea exerciţiului unor drepturi, prin lege, în condiţiile menţionate, este conformă prevederilor constituţionale, iar nu contrară acestora, scopul textului de lege criticat fiind declarat de însuşi titlul Legii nr. 12/1990, şi anume protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.Curtea observa ca prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie nu au nici o legătură cu dispoziţiile legale criticate, deoarece nu se pune problema ocrotirii diferite, prin lege, a proprietăţii private în funcţie de titular.Referitor la criticile de neconstituţionalitate privind încălcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, Curtea constata ca ocrotirea proprietăţii private, precum şi "inviolabilitatea" acesteia sunt asigurate numai "în condiţiile legii", condiţie respectata în speta.Curtea retine că nu sunt incalcate nici prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât dispoziţiile art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, nu contravin obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, şi nici celei de a crea cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, ci, dimpotriva, reprezintă tocmai dispoziţii legale menite să asigure îndeplinirea acestei obligaţii, precum şi a celei prevăzute în alin. (2) lit. f) din acelaşi text constituţional referitor la obligaţia statului de a asigura „[…] crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii”, verificarea documentelor de provenienţă a mărfurilor având şi acest rol. Totodată Curtea observa ca aceste prevederi constituţionale nu se referă la conduita persoanelor în efectuarea diferitelor acte sau fapte de comerţ.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, excepţie ridicată de Societatea Comercială „COMAT” – S.A. din Constanta în Dosarul nr. 5.772/1999 al Tribunalului Constanta – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2001.PREŞEDINTE,conf. univ. dr. Florin Bucur VasilescuÎntrucât domnul judecător Florin Bucur Vasilescu, preşedintele completului de judecată, se afla în concediu, în locul sau semnează, în temeiul art. 261 din Codul de procedură civilă,PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Marioara Prodan––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x