DECIZIE nr. 229 din 5 iulie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Radu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Rozalia Wesley în Dosarul nr. 3.963/C/2000 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, asistată de avocat Teofil Haica şi de avocat Ionel Iordache, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicita personal şi prin avocaţi admiterea acesteia, considerând ca dispoziţiile art. 17 alin. 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 contravin prevederilor art. 41 şi 42 din Constituţie prin aceea ca, în esenta, acorda calitate procesuala şi chiriaşului în litigiul privind raportul juridic de drept material, respectiv dreptul de proprietate în discuţie, între stat şi fostul proprietar al imobilului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, considerând ca, în speta, se ridica o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, şi nu una de constituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 21 septembrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 3.963/C/2000, Curtea de Apel Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Rozalia Wesley.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca art. 17 alin. 1 şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 încalcă prevederile art. 41 şi 42 din Constituţie.Curtea de Apel Timişoara, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia este neîntemeiată. Sub acest aspect, arata instanţa, "se poate observa ca legiuitorul ocroteşte toate interesele, atât ale proprietarilor, cat şi ale chiriaşilor, dat fiind ca, potrivit principiului constituţional prevăzut de art. 15 şi art. 16 din Constituţie, toţi cetăţenii se bucura de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi sunt egali în drepturi în faţa legii şi a autorităţii publice. Or, din acest punct de vedere, nu se poate susţine ca, prin reglementarea unei cai de atac a hotărârii şi prin consacrarea comunicării acesteia faţă de chiriaşii din imobilele ce se solicita a fi restituite, s-ar aduce o atingere dreptului de proprietate, astfel cum acesta este consacrat şi aparat prin dispoziţiile art. 41 şi art. 42 din Constituţie".Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale invocate, din care rezultă inclusiv dreptul de a ataca hotărârea, în condiţiile legii, sunt de reţinut în corelatie cu "interesul chiriaşului în exercitarea caii de atac, constând în posibilitatea de a păstra raporturile de locaţiune cu actualul titular al dreptului de proprietate, precum şi, eventual, de a dobândi el, prin cumpărare, proprietatea imobilului în litigiu".Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Aceste dispoziţii au următorul conţinut:– Art. 17 alin. 1: "Comisiile constituite potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora şi al rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa, pentru restituirea în natura, acordarea de despăgubiri, cuantumul acestor despăgubiri şi vor emite hotărâri în acest sens. În termen de 5 zile, hotărârile vor fi comunicate, în scris, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa, chiriaşilor din apartamentele care se vor restitui în natura, precum şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de către comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov.";– Art. 18 alin. 1: "Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare."Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei ca fiind incalcate sunt următoarele:– Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire. … (4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. … (5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie. … (6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. … (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma. … (8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."; … – Art. 42: "Dreptul la moştenire este garantat."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 41 şi 42, referitoare la protecţia proprietăţii private şi dreptul la moştenire. Curtea retine ca în conformitate cu principiul egalităţii în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituţie, toţi cetăţenii se bucura de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi sunt egali în drepturi în faţa legii. Prin urmare, în concordanta cu acest principiu nu se poate susţine ca prin reglementarea unei cai de atac a hotărârii şi a comunicării acesteia inclusiv chiriaşilor din imobilele ce se solicita a fi restituite s-ar aduce o restrangere dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat prin dispoziţiile art. 41 şi 42 din Constituţie. În acest sens Curtea constata ca în urma comunicării hotărârii principiul accesului liber la justiţie permite exercitarea caii de atac împotriva hotărârilor comunicate, iar instanţei de judecată îi revine îndatorirea de a stabili în concret, în activitatea de interpretare şi aplicare a legii, dacă drepturile şi interesele invocate în cauza sunt recunoscute de lege.Curtea mai constata ca asupra dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 112/1995 s-a mai pronunţat (Decizia nr. 14 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 17 martie 1995), statuand în sensul constituţionalităţii acestor dispoziţii legale. Cu acel prilej Curtea a reţinut ca „interpretarea legii este atributul suveran al instanţei de judecată în opera de infaptuire a justiţiei, iar controlul acestei interpretări se realizează prin exercitarea căilor de atac”. Asa fiind şi întrucât nu au intervenit împrejurări noi de natura sa modifice aceasta jurisprudenta, Curtea Constituţională urmează sa respingă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu raportare la prevederile art. 41 şi 42 din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 şi ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Rozalia Wesley în Dosarul nr. 3.963/C/2000 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din 5 iulie 2001.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Cristina Radu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește