DECIZIE nr. 228 din 15 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, excepţie ridicată de Ovidiu Eusebio Buruiană, Camelia Roşu, Marius Necula, Teodora Camelia Vişan, Mihaela Ţânţaş, Costică Cojocaru, Mariana Cipriana Lazăr, Iuliana Radu, Dan Bozaru, Cristina Stroe, Grigore Ţiplea, Nicolae Catrina, Diana Silvia Mihăilescu, Mihai Robert Negâci, Alexandru Cristian Bozdoc, Lăcrămioara Visterneanu, Diana Dochinoiu şi Dumitru Remus Lomoş în Dosarul nr. 22.351/3/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 223D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile.Magistratul-asistent învederează că procedura de citare a părţii Gregorian Bivolaru s-a realizat la 4 adrese din ţară, fiind legal îndeplinită pentru acestea, şi la o altă adresă din Suedia, pentru care nu s-a întors dovada de comunicare.Cu privire la acest aspect, reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legală, partea în cauză fiind citată în mod legal la un număr de 4 adrese.Curtea, având în vedere aspectele relevate, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, apreciază că procedura de citare a părţii Gregorian Bivolaru este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul Ovidiu Eusebio Buruiană a depus concluzii scrise, sens în care solicită admiterea excepţiei, iar partea Constantin Găitan a transmis, potrivit notei telefonice întocmite de grefier şi depuse la dosar, că nu se poate prezenta în faţa Curţii din cauza condiţiilor meteorologice.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Decizia nr. 78 din 20 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.879/33/2010, Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002. Excepţia a fost ridicată de Ovidiu Eusebio Buruiană, Camelia Roşu, Marius Necula, Teodora Camelia Vişan, Mihaela Ţânţaş, Costică Cojocaru, Mariana Cipriana Lazăr, Iuliana Radu, Dan Bozaru, Cristina Stroe, Grigore Ţiplea, Nicolae Catrina, Diana Silvia Mihăilescu, Mihai Robert Negâci, Alexandru Cristian Bozdoc, Lăcrămioara Visterneanu, Diana Dochinoiu şi Dumitru Remus Lomoş în Dosarul nr. 22.351/3/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia penală în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 nu a existat cazul excepţional care să legitimeze reglementarea criticată. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 nu se referă la o stare excepţională de maximă urgenţă, iar adoptarea ei nu are în vedere fapte ori stări de fapt ce impun o iminentă rezolvare. În plus, ordonanţa de urgenţă nu putea să cuprindă, în perioada anterioară revizuirii Constituţiei, reglementări normale obişnuite, motiv pentru care interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii nu constituia un caz excepţional, ce nu putea fi reglementat în procedura de legiferare obişnuită.Pe cale de consecinţă, şi Legea nr. 107/2006 conservă viciul de neconstituţionalitate al ordonanţei pe care a aprobat-o.Totodată, câtă vreme, în opinia autorilor, ordonanţa criticată este neconstituţională, fiind afectată de vicii extrinseci, atunci şi dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din acelaşi act normativ, ce ţin de fondul reglementării, sunt neconstituţionale.Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori a admis recursul formulat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că are legătură cu soluţionarea cauzei şi că, pe fond, excepţia este întemeiată, deoarece materia reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, deşi importantă, nu putea constitui eo ipso un caz excepţional.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob sau a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 3 mai 2006, care au următorul conţinut:– Art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002: „Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”;– Art. 4 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002: „Răspândirea sau vânzarea, prin orice mijloace, ori confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, a unor astfel de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.”;– Art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002: „(2) Propaganda constă în răspândirea în mod sistematic sau în apologia unor idei, concepţii ori doctrine, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.”;– Art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002: „Negarea, contestarea, aprobarea sau justificarea, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului, genocidului sau a crimelor contra umanităţii ori a efectelor acestora se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă.”;– Articolul unic din Legea nr. 107/2006: „Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, cu următoarele modificări şi completări: […]”.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1) referitor la Parlament ca unică autoritate legiuitoare a ţării şi art. 115 alin. (4) şi (5) referitor la delegarea legislativă din Constituţia revizuită, precum şi ale art. 114 alin. (4) şi art. 58 alin. (1) din Constituţia contemporană faptelor în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 de revizuire a Constituţiei României.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 67 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 18 februarie 2005, a statuat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 este constituţională. Astfel, Curtea a reţinut că respectarea condiţiilor delegării legislative trebuie analizată prin raportare la prevederile constituţionale în vigoare la data la care Guvernul a emis ordonanţa. În prezenta cauză Curtea urmează a stabili dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 sa adoptat cu respectarea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art. 114 alin. (4), în redactarea sa anterioară revizuirii şi republicării Constituţiei. În această privinţă, ordonanţa este considerată de autorul excepţiei ca fiind neconstituţională, în sensul că adoptarea ei nu a fost justificată de existenţa vreunui caz excepţional.Curtea a reţinut că, în absenţa unei definiţii constituţionale a noţiunii de "caz excepţional", aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, acesta trebuie privit în raport cu „necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public”. Astfel, în speţa examinată, existenţa cazului excepţional a fost determinată de urgenţa reglementării mai stricte a domeniului vizat, datorită necesităţii promovării principiilor statului de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, dreptatea, pluralismul politic şi egalitatea între oameni reprezintă valori supreme. Or, împiedicarea proliferării manifestărilor extremiste de tip fascist, rasist sau xenofob a constituit şi constituie o preocupare constantă a comunităţii internaţionale, atât la nivelul organismelor europene şi internaţionale, cât şi la nivelul legislaţiilor naţionale. Prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă corespund cerinţelor Uniunii Europene în domeniu, constituind, în acelaşi timp, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea rasismului, antisemitismului şi xenofobiei. Eficienţa acestui semnal depinde în mare măsură de urgenţa cu care statul român adoptă măsurile legislative necesare pentru sancţionarea acestor fapte.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, care incriminează pe fond anumite fapte antisociale.Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006, Curtea constată că autorul acesteia şi-a fundamentat critica pe un raţionament principial, potrivit căruia o ordonanţă neconstituţională conferă şi legii de aprobare acelaşi caracter. Or, câtă vreme, aşa cum s-a arătat mai sus, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 este, din punct de vedere extrinsec, constituţională, atunci şi legea de aprobare este adoptată în conformitate cu Constituţia, nepunându-se problema acoperirii vreunui viciu de neconstituţionalitate ce ar izvorî din nerespectarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, excepţie ridicată de Ovidiu Eusebio Buruiană, Camelia Roşu, Marius Necula, Teodora Camelia Vişan, Mihaela Ţânţaş, Costică Cojocaru, Mariana Cipriana Lazăr, Iuliana Radu, Dan Bozaru, Cristina Stroe, Grigore Ţiplea, Nicolae Catrina, Diana Silvia Mihăilescu, Mihai Robert Negâci, Alexandru Cristian Bozdoc, Lăcrămioara Visterneanu, Diana Dochinoiu şi Dumitru Remus Lomoş în Dosarul nr. 22.351/3/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește