DECIZIE nr. 226 din 7 decembrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Mircea Rai în Dosarul nr. 1.246/1999 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 30 noiembrie 1999, în prezenta autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la aceeaşi dată, când Curtea, având în vedere cererea autorului excepţiei de amânare a pronunţării în vederea depunerii notelor scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 7 decembrie 1999.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 25 iunie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 1.246/1999, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Mircea Rai. Obiectul litigiului în faţa instanţelor de judecată îl constituie cererea formulată de reclamantul Ilie Mircea Rai, prin care solicită ca parata Societatea Comercială „Dunapref” – S.A. din Giurgiu să fie obligată, în temeiul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, sa perfecteze cu reclamantul, în calitatea sa de autor principal, un contract de cesiune exclusiva, în vederea negocierii remuneraţiei cuvenite.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca stabilirea taxelor de timbru pentru drepturile de autor "descurajeaza activitatea creativa", fiind "o modalitate de a-i obstructiona pe aceştia la dobândirea drepturilor lor patrimoniale şi nepatrimoniale" şi are scopul de "a submina economia naţionala". Prin notele scrise depuse la dosar, Ilie Mircea Rai susţine ca prevederile art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 38 care reglementează munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 43 privind nivelul de trai, ale art. 50 privind fidelitatea faţă de ţara, ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi legilor şi ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) referitoare la obligaţiile statului privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi stimularea cercetării ştiinţifice naţionale.Exprimandu-şi opinia, Curtea Suprema de Justiţie apreciază ca excepţia ridicată este neîntemeiată.În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiată, deoarece argumentele referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privesc „aspecte legate de aplicarea legii, şi anume: corelatia dintre existenta unui contract de muncă şi realizarea unei lucrări de proiectare, efectele acestei corelatii în ce priveşte existenta unui drept de autor, precum şi reflectarea acestei situaţii juridice în plan procesual, cu privire la stabilirea taxelor judiciare de timbru”. Pe cale de consecinţa se apreciază ca în speta competenţa soluţionării problemelor juridice menţionate revine instanţei de judecată.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate sunt în concordanta cu prevederile art. 21, 30, 38, 43, 50, 51 şi ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) din Constituţie. Se mai arata ca accesul liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, nu presupune gratuitatea actului de justiţie, acest text fiind corelat cu prevederile art. 53 alin. (1), potrivit cărora "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice", taxa de timbru fiind o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. În susţinerea acestui punct de vedere se invoca şi jurisprudenta Curţii Constituţionale.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia ridicată.Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care au următorul conţinut:– Art. 5: "Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator se taxeaza după cum urmează:a) cereri pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de arta, precum şi pentru luarea de măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora;" … – Art. 15: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:a) încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii;" … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considera ca aceste prevederi legale contravin art. 21 alin. (1) din Constituţie privind accesul liber la justiţie.Examinând aceasta sustinere, Curtea constata ca textul constituţional invocat, potrivit căruia "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime", nu prevede gratuitatea justiţiei. Prin urmare, regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, excepţiile existând numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. Potrivit legii, contribuţia justiţiabilului, prin avansarea unei părţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenţii.Cu privire la susţinerile conform cărora taxele de timbru percepute în temeiul textelor legale criticate "descurajeaza activitatea creativa" şi "submineaza economia naţionala", incalcand astfel art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) din Constituţie, se constată că statul, în temeiul acestor dispoziţii constituţionale, are obligaţia de a proteja interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi de a stimula cercetarea ştiinţifică naţionala, astfel cum, de altfel, afirma şi autorul excepţiei. Dar îndeplinirea acestor obligaţii nu implica scutirea de plată taxelor de timbru pentru valorificarea în justiţie a dreptului de autor sau de inventator.În sfârşit, în legătură cu celelalte sustineri invocate de autorul excepţiei privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 38 care reglementează munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 43 privind nivelul de trai, ale art. 50 privind fidelitatea faţă de ţara şi ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi a legilor, Curtea constata ca acestea nu pot fi primite, întrucât sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, neavând incidenţa cu obiectul cauzei.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Mircea Rai în Dosarul nr. 1.246/1999 al Curţii Supreme de Justiţie Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 1999.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește