DECIZIE nr. 224 din 9 martie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 teza a doua din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 teza a doua din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, excepţie ridicată de Eugen Ciobotă în Dosarul nr. 199/43/2009 al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că autorul excepţiei a transmis la dosarul cauzei "precizări scrise" prin care argumentează cererea sa de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în plus faţă de textele menţionate în motivarea scrisă depusă în faţa instanţei de judecată, şi prevederile art. 15 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi unele dispoziţii din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii. Prin acelaşi înscris solicită şi judecarea în lipsă.De asemenea, instituţia Avocatul Poporului a transmis, în calitate de pârâtă, note scrise prin care solicită şi motivează respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 199/43/2009, Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 teza a doua din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugen Ciobotă într-o cauză având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale "în măsura în care Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului stabileşte competenţa instanţei de judecată a contestaţiei la sancţiunea disciplinară aplicată personalului instituţiei Avocatul Poporului ca fiind instanţa de contencios administrativ", deoarece, potrivit normelor constituţionale invocate, competenţa instanţelor judecătoreşti se poate stabili doar prin lege organică, şi nu prin regulament.Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege examinat este constituţional, iar autorul excepţiei face o confuzie între "competenţa instanţelor" şi "stabilirea răspunderii."Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, înscrisurile transmise la dosar de părţi, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 teza a doua din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, al căror conţinut este următorul:"Art. 35. – Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului de către personalul acesteia atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară se stabileşte conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului."În opinia autorului excepţiei, actul normativ criticat contravine, în ordinea invocării lor, prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi (6), potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute de lege", respectiv prin care este garantat controlul judecătoresc al instanţelor de contencios administrativ asupra actelor administrative ale autorităţilor publice, ale art. 124 alin. (1) conform cărora "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii", ale art. 61 alin. (1) care consacră Parlamentului rolul de unică autoritate legiuitoare a ţării şi ale art. 73 alin. (3) lit. l) potrivit cărora organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională observă că, în esenţă, criticile de neconstituţionalitate formulate constau în aceea că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, competenţa materială a instanţei de judecată învestite cu soluţionarea contestaţiei îndreptate împotriva actelor prin care se stabileşte răspunderea disciplinară a funcţionarului se stabileşte prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului, ceea ce, în opinia autorului excepţiei, contravine textelor constituţionale mai sus enunţate.Curtea Constituţională constată că aceste critici de neconstituţionalitate nu sunt întemeiate.Dispoziţiile art. 35 teza a doua din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului conţin, în realitate, norme de trimitere, în sensul că răspunderea disciplinară se stabileşte conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. Or, instituţia răspunderii disciplinare nu poate fi confundată cu cea a competenţei instanţelor. Stabilirea răspunderii disciplinare în urma constatării, de către o comisie anume desemnată în cadrul unei instituţii publice, a săvârşirii unor abateri disciplinare de către funcţionari ai acelei instituţii constituie o procedură obişnuită, cu caracter intern şi anterioară procedurii jurisdicţionale. Pe de altă parte, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti este prevăzută numai prin lege şi semnifică stabilirea acelei instanţe care are dreptul de a soluţiona un anumit litigiu. Prin urmare, nu se pot reţine susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora textul de lege criticat determină instanţa de judecată competentă să soluţioneze contestaţiile formulate în cazul stabilirii răspunderii disciplinare. Totodată, dispoziţiile examinate nu exclud acele acte care stabilesc răspunderea disciplinară de la cenzura instanţei de judecată sau de la controlul de contencios administrativ, garantat de art. 126 alin. (6) din Constituţie. Ca atare, nu se poate susţine nici că reglementarea legală criticată contravine prevederilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), care consacră Parlamentului rolul de unică autoritate legiuitoare a ţării sau ale art. 73 alin. (3) lit. l), potrivit cărora organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică.Cât priveşte invocarea, prin "precizările scrise" depuse de autorul excepţiei la dosarul cauzei înaintea termenului de judecată din 9 martie 2010, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind principiul universalităţii legii şi ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor, Curtea constată că acestea constituie argumente suplimentare, invocate ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată şi fără încunoştinţarea părţii adverse, astfel că nu pot fi primite. Cadrul procesual specific soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate este cel stabilit prin încheierea instanţei de judecată prin care este sesizată Curtea Constituţională şi nu poate fi modificat direct în faţa acesteia. Totodată, prin acelaşi înscris, autorul excepţiei raportează critica de neconstituţionalitate şi la unele prevederi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, susţineri ce, de asemenea, nu pot fi reţinute, deoarece controlul de constituţionalitate nu vizează conformitatea textelor de lege examinate cu alte dispoziţii din legislaţia infraconstituţională.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 teza a doua din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, excepţie ridicată de Eugen Ciobotă în Dosarul nr. 199/43/2009 al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 martie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește