DECIZIE nr. 222 din 15 februarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dumitru Ştefan şi Maria Dorina Ştefan în Dosarul nr. 24.673/233/2009 al Judecătoriei Galaţi – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde personal Maria Dorina Ştefan, autor al excepţiei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care depune note scrise la dosar şi solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei judecătoreşti.Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 24.673/233/2009, Judecătoria Galaţi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Dumitru Ştefan şi Maria Dorina Ştefan, contestatori într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate, prin instituirea obligativităţii plăţii unei cauţiuni în cuantum de 10% din obiectul cererii, fără de care nu se poate dispune suspendarea executării silite, se încalcă prevederile constituţionale ale art. 16, art. 21 şi art. 24, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.Judecătoria Galaţi – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel. […]În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiţie şi art. 24 – Dreptul la apărare, prevederilor art. 6 paragraful 1 – Dreptul la un proces echitabil – din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi cu motivări asemănătoare.Astfel, prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Curtea a statuat că, întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, s-a constatat că, în măsura în care reglementările deduse controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.Procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru ocrotirea accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare, prin însuşi faptul că oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a înseşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. De altfel, dispoziţiile art. 403 din Codul de procedură civilă trebuie apreciate în raport cu întregul sistem de garanţii procedurale instituite de lege pentru asigurarea posibilităţii debitorului de a se apăra prin mijloace judiciare.Deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, legiuitorul are latitudinea de a stabili modalitatea în care poate fi suspendată executarea silită, şi anume dacă să opereze de drept sau numai la cerere expresă şi cu plata unei cauţiuni.Soluţia adoptată şi considerentele deciziei citate sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.În fine, invocarea art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice nu are nicio relevanţă pentru soluţionarea criticii de neconstituţionalitate.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dumitru Ştefan şi Maria Dorina Ştefan în Dosarul nr. 24.673/233/2009 al Judecătoriei Galaţi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește