DECIZIE nr. 220 din 21 aprilie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorNicoleta Grigorescu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001, excepţie ridicată de Petru Novac în Dosarul nr. 8.817/P/2004 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia penală.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Emil Puţin, în baza delegaţiei depuse la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reiterează argumentele expuse în faţa instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, solicitând în final admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 8.817/P/2004, Curtea de Apel Timişoara Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001. Excepţia a fost ridicată de Petru Novac într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de acesta împotriva Deciziei nr. 377 din 6 septembrie 2004 a Tribunalului Arad. Prin această decizie, instanţa de judecată a respins apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei nr. 1.213 din 11 iunie 2004 a Judecătoriei Arad, prin care a fost condamnat pentru comiterea infracţiunilor de trecere în mod ilegal a frontierei de stat şi de trecere ilegală a frontierei unui stat străin, infracţiuni prevăzute de dispoziţiile art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001, respectiv de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că "instituirea interdicţiei de a trece frontiera de stat pentru o anumită categorie de persoane" contravine dispoziţiilor art. 25 din Constituţie privind libera circulaţie.Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală arată că excepţia este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin art. 25 din Legea fundamentală, deoarece nu se restricţionează dreptul la liberă circulaţie, ci se stabilesc reguli pentru exercitarea acestui drept şi sancţiuni corespunzătoare în cazul nerespectării prevederilor legale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată, deoarece exercitarea liberei circulaţii se face potrivit unor reguli şi în temeiul unor documente anume prevăzute de lege. Aceste reguli nu constituie o restrângere a liberei circulaţii a cetăţenilor, contrară dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, ci, dimpotrivă, sunt norme care instituie cadrul legal necesar exercitării în bune condiţii a acestei libertăţi.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că luarea unor măsuri legislative privind frontiera de stat a României, precum şi pentru sancţionarea faptelor de trecere ilegală a frontierei unui stat străin sau de racolare, îndrumare ori călăuzire a mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat străin sau de organizare a acestei activităţi ilegale nu echivalează cu încălcarea dreptului la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. Totodată apreciază că textele legale criticate pentru neconstituţionalitate sunt în deplin acord cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală, întrucât măsurile privind restrângerea exerciţiului dreptului la liberă circulaţie sunt stabilite prin lege, ca limitări justificate de apărarea securităţii naţionale, asigurarea unui climat de ordine, precum şi de prevenire a unor consecinţe negative, fiind necesare într-o societate democratică, proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi aplicate în mod nediscriminatoriu.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel cum rezultă din încheierea instanţei de judecată, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001, precum şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001. În realitate, aşa cum reiese din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate de către autorul acesteia, critica priveşte prevederile art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 8 mai 2002, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 9 mai 2002, dispoziţii cu privire la care Curtea urmează să se pronunţe prin prezenta decizie.Dispoziţiile de lege criticate ca fiind neconstituţionale au următorul conţinut:– Art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001: „Intrarea sau ieşirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.” ;– Art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001: „Intrarea sau ieşirea dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia, săvârşită de către un cetăţean român sau de o persoană fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul României, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.”În opinia autorului excepţiei textele de lege criticate contravin prevederilor art. 25 alin. (1) din Constituţie privind libera circulaţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce urmează:Constituţia României, reglementând libera circulaţie, prevede în art. 25 alin. (1) că "Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept". Rezultă că dreptul la liberă circulaţie vizează libertatea de mişcare a cetăţeanului, textul constituţional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, şi anume: libera circulaţie pe teritoriul României şi libera circulaţie în afara teritoriului ţării. Libera circulaţie însă nu poate fi absolută, ea trebuie să se desfăşoare cu îndeplinirea şi respectarea unor condiţii prevăzute de lege, cum sunt şi cele privind trecerea frontierei de stat a României şi sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România.Este de observat că Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice stabileşte prin art. 12 pct. 3 că libera circulaţie poate face obiectul unor restricţii dacă sunt prevăzute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea naţională, ordinea publică, sănătatea ori moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora şi este compatibilă cu celelalte drepturi recunoscute.Dispoziţiile art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 sunt o reflectare a acestor prevederi internaţionale, în deplin acord şi cu prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât exerciţiul dreptului la liberă circulaţie este limitat prin lege, fără a se aduce atingere însuşi dreptului, iar reglementarea cadrului în care se realizează trecerea frontierei, respectiv a frontierei unui stat străin, constituie o restrângere a exerciţiului liberei circulaţii, justificată de necesitatea apărării securităţii naţionale, a ordinii publice, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.De asemenea, se constată că prin incriminarea faptelor de trecere ilegală a frontierei unui stat străin sau de intrare ori ieşire din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat nu se îngrădeşte dreptul la liberă circulaţie, cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale, art. 25 alin. (1) din Legea fundamentală garantând exercitarea acestui drept în condiţiile stabilite de lege, a căror nerespectare este sancţionată juridic.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România, excepţie ridicată de Petru Novac în Dosarul nr. 8.817/P/2004 al Curţii de Apel Timişoara Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 aprilie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu_______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește