DECIZIE Nr. 22*) din 14 martie 1994

* A se vedea Decizia nr. 98 din 21 octombrie 1994. Victor Dan Zlatescu – preşedinteIon Filipescu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorIoan Griga – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 224 alin. 1 din Codul penal ridicată de inculpatul Banica Gheorghe, în Dosarul nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 martie 1994, în prezenta procurorului şi în lipsa părţilor legal citate şi au fost consemnate în încheierea din acea data, când Curtea Constituţională, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru 14 martie 1994. Procurorul a susţinut, în esenta, ca excepţia este inadmisibila deoarece priveşte o lege anterioară Constituţiei şi potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din legea fundamentală, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi ale art. 23-26 din Legea nr. 47/1992 numai legile şi ordonanţele adoptate după intrarea în vigoare a Constituţiei pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. De altfel, excepţia nu poate fi primită şi pentru ca dispoziţiile constituţionale nu operează direct şi automat, ci mijlocit, prin intermediul legiuitorului ordinar, care are obligaţia de a completa şi preciza reglementările de principiu ale legii fundamentale. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Prin rechizitoriul nr. 864/P/1992 al Procuraturii Locale Tulcea, Banica Gheorghe a fost trimis în judecata pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 lit. a), e), g) şi art. 224 alin. 1 din Codul penal, cauza formind obiectul Dosarului nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea. La termenul de judecată din 26 mai 1993, inculpatul Banica Gheorghe a ridicat în faţa Judecătoriei Tulcea excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 alin. 1 din Codul penal, cu motivarea ca aceasta dispoziţie contravine prevederilor art. 135 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi ca atare sunt abrogate prin dispoziţiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentală. Judecătoria Tulcea, prin Încheierea din 26 mai 1993, pronunţată în Dosarul nr. 2034/1993, sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi, exprimindu-şi opinia, apreciază ca numai aceasta poate constata constituţionalitatea dispoziţiilor titlului IV din Codul penal. În vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, au fost solicitate, potrivit art. 24 din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului. În punctul sau de vedere, Guvernul contesta competenţa Curţii Constituţionale, considerind ca este o problemă de interpretare ce revine instanţelor judecătoreşti, iar pe fond, susţine ca atât noţiunea obştesc folosită în art. 145 Cod penal, cît şi categoria juridică de avut obştesc au o sfera mai larga decît conceptul de avut public, în care se identifica doar bunurile proprietăţii publice. De altfel, se considera ca Decizia Curţii Constituţionale nr. 38 din 7 iulie 1993, prin soluţia pronunţată, pune capăt opiniilor în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Codului penal privind avutul obştesc. Senatul şi Camera Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 224 din Codul penal, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: În temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 3 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constata ca este competenţa să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Problema supusă controlului de constituţionalitate priveşte dispoziţiile Codului penal referitoare la avutul obştesc în contextul prevederilor constituţionale despre proprietate, asupra cărora Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat prin Decizia nr. 1 din 7 septembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993, obligatorie pentru completele de judecată. Prin decizia menţionată s-a constatat ca dispoziţiile Codului penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc, deci şi cea prevăzută de art. 224 – furtul în paguba avutului obştesc -, sunt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmînd a se aplică în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie. Ţinând seama de Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 7 septembrie 1993, rezultă ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal ar urma să fie admisă, dar, prin rămînerea definitivă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 33 din 26 mai 1993, ca urmare a respingerii recursului declarat în cauza respectiva de către Ministerul Public, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 63 din 4 noiembrie 1993, art. 224 din Codul penal a fost în mod definitiv şi obligatoriu abrogat parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţa, art. 224 din Codul penal urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Rezultă ca, în prezent, orice alta excepţie de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal, deci şi cea invocată de inculpatul Banica Gheorghe în Dosarul nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea, este lipsită de obiect, deoarece prevederile art. 224 din Codul penal sunt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, astfel cum s-a constatat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 150 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3 şi art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca lipsită de obiect excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Banica Gheorghe în Dosarul nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea, întrucît, prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituţională a constatat ca art. 224 din Codul penal a fost abrogat parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, art. 224 urmînd a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată astăzi, 14 martie 1994. PREŞEDINTE,Victor Dan ZlatescuMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește