DECIZIE nr. 22 din 12 ianuarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokâr Gâbor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorFlorentina Baltă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Stoian Cristache în Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru partea Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având cuvântul, reprezentantul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, depunând la dosarul cauzei note scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 538/CAF/2005, Curtea de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi art. 26 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Stoian Cristache în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă prevederile din Legea fundamentală invocată, prin aceea că nu permit militarilor cu studii juridice să profeseze ca notari publici şi "anulează" militarilor cu studii juridice dreptul conferit de Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 779/1961, constând în echivalarea stagiului efectuat în serviciul militar, cu stagiul în specialitatea pentru care au pregătirea dovedită prin acte oficiale. Se încalcă astfel normele constituţionale privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, desfăşurarea activităţii asociaţiilor profesionale în condiţiile legii, reglementarea statutului cadrelor militare prin lege organică, respectiv cele privind conflictul temporal de legi. Se consideră că refuzul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, întemeiat pe textele de lege criticate, de a recunoaşte un drept legal, creează discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de cetăţeni, cea a militarilor trecuţi în rezervă, precum şi încălcarea dreptului de asociere, a liberei iniţiative, a dreptului la exercitarea unei profesii.Curtea de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu limitează dreptul de alegere a profesiei sau a ocupaţiei, ci condiţionează exercitarea profesiei de notar public de îndeplinirea unor condiţii prin care să fie garantată calitatea serviciilor notariale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi ale art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 16 lit. g) din Legea nr. 36/1995 au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, astfel încât, în prezent, textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 15 alin. 1 şi 2: "În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numărul notarilor publici şi al birourilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea se stabileşte de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.Numărul de notari publici se actualizează anual de către ministrul justiţiei, potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici şi, cu prioritate, în raport cu numărul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.";– Art. 16 lit. g): "Notar public poate fi cel care îndeplineşte următoarele condiţii:[…] g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de notar stagiar şi a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat sau o altă funcţie de specialitate juridică şi dovedeşte cunoştinţele necesare funcţiei de notar public, prin promovarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.";– Art. 26: "În circumscripţia fiecărei Curţi de apel funcţionează câte o Cameră a Notarilor Publici, cu personalitate juridică.Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia Curţii de apel.Camera Notarilor Publici este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generală a membrilor Camerei, pentru o perioadă de 3 ani, dintre notarii publici.Preşedintele Colegiului director va primi o indemnizaţie al cărei cuantum se va stabili de adunarea generală.Colegiul director va avea un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numărul şi în structura stabilite de adunarea generală a notarilor publici din judeţele ce compun circumscripţia Camerei.Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are următoarele atribuţii:a) rezolvă plângerile părţilor împotriva notarilor publici şi a notarilor stagiari, luând măsurile corespunzătoare şi aducându-le la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Notarilor Publici; … b) deleagă, în cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinată, un notar public, din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei, care să asigure funcţionarea unui alt birou de notar public, cu încunoştinţarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suportă din veniturile biroului notarului public la care este delegat; … c) informează Uniunea Naţională a Notarilor Publici în legătură cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici şi notari stagiari şi face recomandări cu privire la persoanele ce urmează să fie propuse de uniune pentru numirea lor în funcţia de notar public de către ministrul justiţiei; … d) reprezintă Camera în relaţiile cu terţii la nivelul circumscripţiei Curţii de apel; … e) întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici; … f) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi; … g) procură datele şi lucrările necesare pentru Buletinul Notarilor Publici şi asigură difuzarea acestuia; … h) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulament." … În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 9, privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, în art. 16, care consacră egalitatea în drepturi, în art. 40, privind dreptul de asociere, în art. 41 alin. (1), privind munca şi protecţia socială a muncii, în art. 45, referitoare la libertatea economică, în art. 53, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în art. 118 alin. (2) şi (3), referitoare la forţele armate, şi în art. 154, privind conflictul temporal de legi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:În fapt, autorul excepţiei a chemat în judecată Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, solicitând obligarea acesteia la recunoaşterea dreptului de a profesa ca notar public, drept pe care l-a dobândit, în opinia sa, în temeiul Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 779/1961 privind echivalarea stagiului efectuat în funcţii militare de către ofiţerii şi subofiţerii de rezervă, proveniţi din activitate, cu stagiul specific funcţiilor administrative, tehnice şi economice din economia naţională. Aşadar, în realitate, criticile formulate în motivarea excepţiei vizează modul de interpretare a prevederilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi art. 26 din Legea nr. 36/1995, prin raportare la dispoziţiile Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 779/1961 şi ale Instrucţiunilor date în aplicarea acestei hotărâri, în sensul acordării dreptului de a profesa ca notar public. Or, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu în Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. În ceea ce priveşte cenzurarea modului de interpretare şi de aplicare a legii în raport cu situaţiile de fapt, aceasta nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci se realizează de către instanţele judecătoreşti în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.De altfel, nu se poate reţine nici o contradicţie între textele de lege criticate şi prevederile constituţionale referitoare la dreptul de asociere şi asociaţiile profesionale. Aceasta, întrucât libertatea de asociere, consacrată de art. 40 din Legea fundamentală, nu înseamnă că orice persoană, indiferent de statutul său civil şi profesional, poate face parte din orice tip de asociaţie. Legiuitorul are libertatea fundamentată pe dispoziţiile art. 9 teza întâi din Constituţie, potrivit cărora "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii", de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţionează diferite tipuri şi forme de asociaţie, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociaţii pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuţii de interes public.De asemenea, prevederile legale ce fac obiectul excepţiei nu aduc atingere dreptului la muncă, astfel cum este acesta consacrat de dispoziţiile cuprinse în art. 41 din Constituţie, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Alegerea profesiei şi a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea şi calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora. Această libertate este condiţionată sau limitată şi de alte criterii legale, justificate constituţional, cum ar fi, de exemplu: starea sănătăţii, aptitudinea şi altele, determinate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncă.Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare, prin textele de lege criticate, a principiului egalităţii în drepturi, întrucât acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără discriminări pe considerente arbitrare.Întrucât art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 nu stabilesc restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, ci doar reglementează condiţii de exercitare a unei profesii, respectiv de funcţionare a unei asociaţii profesionale, nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituţie.În ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 45, referitoare la libertatea economică, în art. 118 alin. (2) şi (3), referitoare la forţele armate, şi în art. 154, privind conflictul temporal de legi, invocate, de asemenea, de autorul excepţiei în motivarea acesteia, se constată că nu au relevanţă în cauză.Curtea constată, totodată, că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor alin. 1 şi 2 ale art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, în acest sens fiind Decizia nr. 233 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, a cărei soluţie de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii.Pentru cele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi ale art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Stoian Cristache în Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește