DECIZIE nr. 214 din 4 martie 2010

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 26/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 26 martie 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 365 07/06/2002 ART. 24
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 365 07/06/2002 ART. 27
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 7 22/11/1984
ActulREFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 14
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 2
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 4
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, excepţie ridicată de Ciprian Moraru în Dosarul nr. 34.635.03/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 34.635.03/3/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic. Excepţia a fost ridicată de Ciprian Moraru cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect, printre altele, săvârşirea infracţiunilor de punere în circulaţie a unor instrumente de plată electronică falsificate şi de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 27 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, care se referă la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, cu trimitere expresă la operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 11 din aceeaşi lege, şi anume transferuri de fonduri şi retrageri de numerar, incriminează aceeaşi faptă cu cea prevăzută şi pedepsită de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil, principiul legalităţii incriminării, dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, precum şi dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală. Subliniază că principiul legalităţii incriminării impune legiuitorului obligaţia de a prevedea prin lege organică faptele considerate ca infracţiuni şi sancţiunile aferente, precum şi obligaţia de a redacta textul în mod clar şi previzibil, pentru ca orice persoană să poată realiza care sunt acţiunile sau inacţiunile care intră sub incidenţa legii. De asemenea, consideră că principiul legalităţii impune judecătorului obligaţia interpretării stricte a legii penale, precum şi interzicerea analogiei şi a aplicării retroactive a legii, astfel încât, în măsura în care dispoziţia legală dă naştere la ambiguităţi, în niciun caz ea nu poate fi interpretată în defavoarea învinuitului sau a inculpatului, ci trebuie să aibă în vedere respectarea principiului „în dubio pro reo”.Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 365/2002 sunt constituţionale întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate de autorul excepţiei. Totodată, arată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, având următorul cuprins: „(1) Efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul titularului instrumentului respectiv, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani.(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 11.(4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt săvârşite de o persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu:a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 11; saub) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plată electronică; sauc) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 11.(5) Tentativa se pedepseşte."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) şi (3) referitoare la înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală şi ale art. 4 referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenţie, respectiv ale art. 14 paragraful 5 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege atacate. Or, astfel de critici excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, excepţie ridicată de Ciprian Moraru în Dosarul nr. 34.635.03/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 martie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x