DECIZIE nr. 214 din 13 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Veronica Avram, Victoria Balea, Elena Becze, Maria Cacio, Adrian Vasile Curt, Livia Dabu, Clara Dârjan, Ana Deneş, Ana Fărcaş, Dorina Laura Handrea, Gheorghe Kallo, Eva Emese Kertesz, Elena Kiss, Maria Leopold, Maria Livescu, Iuliu Lupşa, Maria Matei, Livia Silvia Mateiaş, Ioan Meşter, Maria Meşter, Lia Lucica Moise, Maria Moş, Lucia Mureşan, Livia Georgeta Nedelescu, Constantin Popovici, Anisia Resiga, Ilie Rusu, Maria Rusu, Miron Sferle, Elisabeta Stana, Corneliana Suian, Lenuţa Toda, Maria Todericiu, Marcela Turc, Felicia Vezeteu, Silvia Bungaradean, Emilia Petean, Eugenia Panea şi Maria Văidean în Dosarul nr. 1.170/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.285D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.336D/2011, nr. 1.402D/2011 şi nr. 1.584D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Jako Ibolya în Dosarul nr. 865/64/2011 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Viorica Mariuc în Dosarul nr. 11.297/86/2011 al Tribunalului Suceava – Secţia civilă şi de Aron Belaşcu în Dosarul nr. 5.146/85/2011 al Tribunalului Sibiu – Secţia I civilă.La apelul nominal se prezintă Aron Belaşcu, prin avocatul Lucian Bolcaş. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.285D/2011, nr. 1.336D/2011, nr. 1.402D/2011 şi nr. 1.584D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul părţii prezente este de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.336D/2011, nr. 1.402D/2011 şi nr. 1.584D/2011 la Dosarul nr. 1.285D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care arată că scopul real al emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost acela de a limita în timp efectele hotărârilor judecătoreşti privind deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 737/2010. Astfel, s-a emis o ordonanţă de urgenţă al cărei obiect de reglementare îl reprezintă norme de executare a Legii nr. 119/2010, contrar dispoziţiilor constituţionale prin care se arată că, în executarea legilor, Guvernul emite hotărâri. În acelaşi sens, arată că anexa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 stabileşte metodologia de calcul a modului de recalculare a pensiei, în executarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 detaliază procedura de recalculare şi se alătură dispoziţiilor de principiu stabilite prin Legea nr. 119/2010. De asemenea, arată că, având în vedere considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 871/2010 şi nr. 873/2010, nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 44 din Constituţie. Prin urmare, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.170/33/2011, Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Excepţia a fost ridicată de Veronica Avram, Victoria Balea, Elena Becze, Maria Cacio, Adrian Vasile Curt, Livia Dabu, Clara Dârjan, Ana Deneş, Ana Fărcaş, Dorina Laura Handrea, Gheorghe Kallo, Eva Emese Kertesz, Elena Kiss, Maria Leopold, Maria Livescu, Iuliu Lupşa, Maria Matei, Livia Silvia Mateiaş, Ioan Meşter, Maria Meşter, Lia Lucica Moise, Maria Moş, Lucia Mureşan, Livia Georgeta Nedelescu, Constantin Popovici, Anisia Resiga, Ilie Rusu, Maria Rusu, Miron Sferle, Elisabeta Stana, Corneliana Suian, Lenuţa Toda, Maria Todericiu, Marcela Turc, Felicia Vezeteu, Silvia Bungaradean, Emilia Petean, Eugenia Panea şi Maria Văidean cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect suspendarea unui act administrativ.Prin Încheierea din 21 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 865/64/2011, Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.Excepţia a fost ridicată de Jako Ibolya cu prilejul soluţionării unei cauze în contencios administrativ având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ.Prin Încheierea din 18 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 11.297/86/2011, Tribunalul Suceava – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.Excepţia a fost ridicată de Viorica Mariuc cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.Prin Încheierea din 6 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 5.146/85/2011, Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.Excepţia a fost ridicată de Aron Belaşcu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează următoarele critici de neconstituţionalitate:1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, acest act normativ abrogă Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, deşi această hotărâre fusese suspendată, potrivit art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, prin hotărâre judecătorească. Prin urmare, hotărârile judecătoreşti de suspendare sunt lipsite de efect, Guvernul intervenind pe cale legislativă asupra celor decise de puterea judecătorească.În mod asemănător, o parte dintre autorii excepţiei arătă că, pe cale judecătorească, au obţinut anularea deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, iar emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a dus, în mod practic, la imposibilitatea punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti amintite.De asemenea, actul normativ criticat contravine principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, întrucât reglementează norme de aplicare a unei legi, norme ce ar trebui instituite prin hotărâri ale Guvernului, iar nu pe calea ordonanţelor de Guvern.2. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât încalcă normele de tehnică legislativă instituite de art. 57 din Legea nr. 24/2000. Astfel, art. 21 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 reglementează norme de natură derogatorie de la prevederile art. 149-151 din Legea nr. 263/2010.3. Actul normativ criticat aduce atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 sau de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.În plus, nu se mai poate vorbi de existenţa unui "just echilibru între părţile în proces" de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situaţia juridică ce a dat naştere litigiilor privind dreptul la pensie.De asemenea, este limitată posibilitatea justiţiabililor de a se adresa direct instanţelor de contencios administrativ pentru soluţionarea unor litigii care aveau ca obiect un drept legitim. Astfel, procedura de suspendare a unei ordonanţe de urgenţă este extrem de greoaie, în condiţiile în care, după introducerea acţiunii în instanţă este obligatorie efectuarea unui control de constituţionalitate. În acelaşi timp, prin aprobarea de către lege a ordonanţei de urgenţă, nu mai poate fi exercitată acţiunea în contencios administrativ în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.4. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare şi prevederilor constituţionale şi celor internaţionale privind protecţia dreptului de proprietate. În acest sens, arată că dreptul la pensie constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar diminuarea drepturilor la pensie stabilite iniţial în baza legislaţiei naţionale aduce atingere dreptului de proprietate privată, impunând o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale omului.5. Restrângerea drepturilor fundamentale ce se realizează prin dispoziţiile de lege criticate este contrară prevederilor art. 53 din Constituţie, întrucât nu are un caracter temporar, nu este justificată de niciuna dintre situaţiile menţionate de textul constituţional care permit o astfel de restrângere şi aduce atingere înseşi substanţei dreptului la pensie, prin diminuarea semnificativă a cuantumului acesteia.6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu au existat situaţii urgente a căror reglementare să nu poată fi amânată. Astfel, Guvernul nu a îndepărtat prin dispoziţiile ordonanţei de urgenţă aspectele privind încălcarea dreptului de proprietate şi retroactivitate constatate de instanţele de judecată în analiza Hotărârii Guvernului nr. 737/2010. Din contră, au fost instituite dispoziţii identice acestei hotărâri a Guvernului.7. Actul normativ criticat aduce atingere şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale ale persoanei. În acest sens, arată că drepturile patrimoniale obţinute pe cale judecătorească au fost afectate prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal consideră că textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. În acest sens, arată că, în temeiul delegării legislative, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă care au putere de lege şi, prin urmare, acestea pot conţine norme de reglementare primară inclusiv în domeniul pensiilor care urmează să producă efecte de la data intrării în vigoare, fără a interfera prin aceasta în activitatea instanţelor de judecată. De asemenea, nu este încălcat nici accesul liber la justiţie, de vreme ce art. 9 din Legea nr. 554/2004 permite în mod expres invocarea neconstituţionalităţii ordonanţelor de Guvern şi dreptul de a solicita instanţei de contencios administrativ acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate sau alte remedii adecvate situaţiei concrete în care se află persoanele interesate. Totodată, consideră că nu sunt înfrânte nici prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost justificată de existenţa unei situaţii extraordinare, menţionate de altfel în preambulul actului normativ. În sfârşit, arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 44 şi art. 53 din Constituţie, întrucât suprimarea pe viitor a acelei componente a pensiei de serviciu care nu are ca temei contribuţia la sistemul asigurărilor sociale ţine de politica statului, această componentă nefiind un aspect al dreptului constituţional la pensie.Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că aspectele expuse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu menţionează şi nu conturează situaţia extraordinară care a impus instituirea unei proceduri de revizuire a pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, mai ales în condiţiile în care dispoziţiile acestei legi speciale privind recalcularea pensiilor nu au fost abrogate. De asemenea, prevederile actului normativ criticat contravin art. 53 alin. (1) din Constituţie, întrucât restrângerea dreptului la pensie dobândit în baza unei legi şi care se bucură de protecţia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu este justificată de situaţiile prevăzute de textul constituţional amintit.Tribunalul Suceava – Secţia civilă consideră că dispoziţiile actului normativ criticat aduc atingere art. 53, art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie pentru motivele arătate de autorii excepţiei.Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece încalcă art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie. Astfel, arată că, prin stabilirea termenului de revizuire a pensiilor recalculate de la data intrării în vigoare a actului normativ criticat, persoana în favoarea căreia s-a recalculat pensia este lipsită de dreptul de a ataca decizia de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 119/2010. Deoarece, în acest mod, pensia recalculată reprezintă baza de calcul a revizuirii, persoanei beneficiare a pensiei recalculate nu i se permite accesul la justiţie şi prin aceasta se încalcă dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, emiterea de către executiv, chiar şi în condiţiile delegării legislative, a unui act normativ ce ţine de atributul constituţional al legislativului reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că motivele de neconstituţionalitate intrinsecă invocate de autorii excepţiei privesc, în realitate, măsuri dispuse prin Legea nr. 119/2010, asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 871/2010 şi Decizia nr. 1.237/2010. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, arată că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a avut loc în contextul existenţei unei situaţii extraordinare expuse în preambulul acestui act normativ. Astfel, lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor Legii nr. 119/2010 prevăzuţi la art. 1 lit. c)-h), necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii, în scopul de a nu sancţiona persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reuşit în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, relevă situaţia deosebită creată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, respectiv conversia sistemului de pensii speciale în pensii bazate în exclusivitate pe principiul contributivităţii.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile actului normativ criticat sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.Autorii excepţiei consideră că prevederile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia de respectare a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 73 alin. (1) referitor la atribuţiile Parlamentului, art. 108 alin. (1) şi (2) privind atribuţiile Guvernului şi art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la condiţiile emiterii şi domeniul de reglementare ale ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la procesul echitabil, şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la convenţia amintită privind proprietatea.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, cât şi critici de constituţionalitate intrinsecă.I. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea reţine că acestea privesc contrarietatea dintre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi dispoziţiile art. 1 alin. (4), art. 73 alin. (1), art. 108 alin. (1) şi (2) şi cele ale art. 115 alin. (4) din Constituţie.I.1. Astfel, o primă critică se referă la faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 reglementează norme de aplicare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Or, autorii excepţiei arată că astfel de norme se stabilesc prin hotărâri de Guvern, iar nu prin acte legislative precum ordonanţele de Guvern ori legile.Faţă de această critică, Curtea reţine că Legea nr. 119/2010 a reglementat transformarea pensiilor de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. O atare operaţiune a impus recalcularea pensiilor de serviciu după principiile contributivităţii şi renunţarea la componenta necontributivă a acestor pensii. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o nouă procedură de recalculare a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010, fără a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalculării în baza metodologiei reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010. În acest sens sunt dispoziţiile art. 3 din ordonanţa de urgenţă criticată, potrivit cărora: „Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz.”Prin urmare, dacă Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substanţial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socioprofesionale în cauză.În consecinţă, având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că reglementarea criticată constituie o aplicare particulară a prevederilor legale ce vizează pensia de drept, precum Legea nr. 19/2000 sau Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea nu poate reţine susţinerea conform căreia materia reflectată în actul normativ criticat ar ţine de domeniul legislaţiei secundare. De altfel, şi aceste legi conţin prevederi tehnice care pun în aplicare principiile care stau la baza modului de calcul al pensiilor.I.2. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, autorii excepţiei arată că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu este justificată de existenţa unei stări de urgenţă.Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată" ( Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 237 din 14 aprilie 2010).Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Totodată, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituţională a statuat că „Urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare”.Raportând aceste criterii de analiză la cauza prezentă, Curtea constată că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, existenţa unei situaţii extraordinare este motivată de Guvern prin trei elemente interdependente, consecinţe ale intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.Prin urmare, având în vedere împrejurarea că, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, emisă în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practică, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situaţia veniturilor realizate pe parcursul vieţii profesionale a destinatarilor măsurilor de recalculare, precum şi faptul că era necesară remedierea acestei situaţii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just şi în conformitate cu principiul contributivităţii a drepturilor de pensie a unor largi categorii socioprofesionale, Curtea constată că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare.Cât priveşte condiţia ca situaţia extraordinară să impună, totodată, o intervenţie legislativă urgentă, Curtea constată că adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor. (În acelaşi sens este şi Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011.)II. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea reţine următoarele:II.1. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, de această dată însă din perspectiva intrinsecă, a conţinutului normativ, autorii excepţiei arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 lipsesc de efect juridic hotărârile judecătoreşti pronunţate cu prilejul recalculării pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010.Curtea constată că autorii excepţiei au în vedere hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicării acestui act normativ, prin anularea sa.Or, Curtea observă că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti amintite. Acestea îşi păstrează valabilitatea cât priveşte aplicarea Legii nr. 119/2010, aşa cum a fost reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 737/2010.Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive.Prin urmare, Curtea apreciază că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.II.2. Curtea apreciază că cele reţinute mai sus răspund şi criticilor referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, din perspectiva lipsirii de efect a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, precum şi a celor vizând încălcarea egalităţii părţilor în proces. În legătură cu acest din urmă principiu, se impune a fi menţionat şi faptul că vizează egalitatea de arme procesuale de care se bucură părţile adverse într-un litigiu. Or, emiterea unui act normativ de către Guvern, ulterior pronunţării de către instanţa de judecată asupra acelui litigiu, nu poate fi privită ca un astfel de mijloc de apărare, cu atât mai mult cu cât nu se urmăreşte anularea drepturilor obţinute în urma recalculării, aşa cum de altfel reiese din conţinutul art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.Cât priveşte susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia dispoziţiile actului normativ criticat ar limita accesul justiţiabililor la instanţele de judecată, Curtea constată că aceasta este lipsită de temei, de vreme ce prevederile art. 21 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 prevede că „(1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.(2) La contestarea deciziilor de pensie revizuite potrivit prezentei metodologii sunt aplicabile dispoziţiile privind jurisdicţia asigurărilor sociale prevăzute la art. 152-157 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.” … Faptul că procedura de soluţionare a unei excepţii de neconstituţionalitate ar putea fi mai greoaie decât atacarea unui act administrativ, ori că, odată aprobată prin lege, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu ar mai putea fi supusă controlului de constituţionalitate nu reprezintă aspecte relevante din punctul de vedere al aprecierii constituţionalităţii actului normativ criticat. De altfel, aşa cum Curtea Constituţională a arătat prin Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007, „excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul unei acţiuni principale nici în faţa instanţei de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluţionare, şi nici în faţa Curţii Constituţionale”.II.3. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că autorii excepţiei critică, în realitate, existenţa unei derogări a dispoziţiilor art. 21 din Metodologia privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, faţă de prevederile art. 149-151 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, iar nu faţă de înseşi dispoziţiile ordonanţei. Or, prevederile art. 57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, urmăresc circumscrierea dispoziţiilor cuprinse în anexele unui act normativ la temeiul-cadru din acest act, iar nu la dispoziţiile altor acte normative.II.4. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 44, 53 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, precum şi la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că toate acestea pornesc de la premisa încălcării dreptului la pensie, văzut din perspectiva unui "bun".Faţă de critici asemănătoare celor arătate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, Curtea a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. S-a arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 53 din Legea fundamentală, prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că invocarea acestor dispoziţii constituţionale este lipsită de relevanţă, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.De asemenea, în prezenta cauză, Curtea constată că este neîntemeiată şi susţinerea autorilor excepţiei referitoare la faptul că dreptul la pensie are natura unei creanţe asupra statului, garantată de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală.Dimpotrivă, contrar acestor susţineri, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 şi nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 44).Pentru considerentele arătate, Curtea apreciază că sunt lipsite de temei şi criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Veronica Avram, Victoria Balea, Elena Becze, Maria Cacio, Adrian Vasile Curt, Livia Dabu, Clara Dârjan, Ana Deneş, Ana Fărcaş, Dorina Laura Handrea, Gheorghe Kallo, Eva Emese Kertesz, Elena Kiss, Maria Leopold, Maria Livescu, Iuliu Lupşa, Maria Matei, Livia Silvia Mateiaş, Ioan Meşter, Maria Meşter, Lia Lucica Moise, Maria Moş, Lucia Mureşan, Livia Georgeta Nedelescu, Constantin Popovici, Anisia Resiga, Ilie Rusu, Maria Rusu, Miron Sferle, Elisabeta Stana, Corneliana Suian, Lenuţa Toda, Maria Todericiu, Marcela Turc, Felicia Vezeteu, Silvia Bungaradean, Emilia Petean, Eugenia Panea şi Maria Văidean în Dosarul nr. 1.170/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de Jako Ibolya în Dosarul nr. 865/64/2011 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Viorica Mariuc în Dosarul nr. 11.297/86/2011 al Tribunalului Suceava – Secţia civilă şi de Aron Belaşcu în Dosarul nr. 5.146/85/2011 al Tribunalului Sibiu – Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește