DECIZIE nr. 213 din 15 februarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că aspectele invocate de autorul acesteia nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci tind spre modificarea textului de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 29 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 40.024/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Dan Grigore într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate nu permit valorificarea unui drept fundamental, şi anume protecţia proprietăţii industriale, reprezentând unul dintre aspectele importante ale dreptului de proprietate. Astfel, apreciază că prevederea criticată nu instituie proceduri şi garanţii adecvate care să recunoască, să garanteze şi să protejeze dreptul de proprietate industrială în toate componentele sale, în special cele patrimoniale. Arată că o reglementare echitabilă trebuia să instituie despăgubiri şi pentru invenţiile născute sau exploatate anterior anului 1990, dar brevetate ulterior.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordanţă cu normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 sunt constituţionale. În acest sens, arată că reglementarea criticată priveşte persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român şi succesorii lor în drept, deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De fapt, se arată că autorul excepţiei doreşte ca beneficiul reparaţiei să fie acordat şi pentru invenţiile ale căror drepturi s-au născut în temeiul unor reglementări anterioare, şi anume Legea nr. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile brevetate anterior, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, prevederi care au fost introduse prin art. I pct. 1 din Legea nr. 214/2008 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 28 octombrie 2008.Textul de lege criticat prevede că:– Art. 4: "Au calitatea de a cere aplicarea măsurilor, procedurilor şi repararea daunelor următoarele persoane:[…]c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român şi succesorii lor în drept, deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cărora le-au fost încălcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea invenţiei în mod abuziv, fără consimţământul titularului sau prin orice fapte de încălcare a drepturilor acestuia." … Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale, art. 21 privind accesul liber la justiţie, raportat la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 44 alin. (1) referitoare la protecţia proprietăţii private şi celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 a fost emisă în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrială şi în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrială, şi pentru respectarea art. 53 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, referitor la aplicabilitatea actelor instituţiilor Uniunii Europene.Din cuprinsul Legii nr. 214/2005, de completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005, Curtea reţine că la determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet, dintre cele prevăzute la art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 trebuia să fie exploatat, nu se va ţine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România şi intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă care va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenţie.Mai mult, Curtea observă că Legea nr. 214/2005 prevede că "În raporturile juridice privind persoanele prevăzute la art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005, cu modificările ulterioare, care nu au putut să introducă sau să continue o acţiune juridică ori să îndeplinească formalităţile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a măsurilor şi a legislaţiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945, toate termenele de prescripţie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o acţiune juridică sau de a lua măsuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reîncepe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”Totodată, Curtea reţine că în art. 4^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005, articol introdus prin art. I pct. 2 din Legea nr. 214/2005, se prevede că acţiunile în justiţie formulate de persoanele prevăzute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.De altfel, din argumentarea excepţiei, Curtea constată că, de fapt, autorul acesteia este nemulţumit de modalitatea de reglementare a drepturilor izvorâte din brevetul asupra căruia pretinde drepturi, respectiv pentru neacordarea beneficiului reparaţiei şi pentru invenţiile născute sau exploatate anterior anului 1990, dar brevetate ulterior. Curtea apreciază însă că această împrejurare ţine de aplicarea şi interpretarea legii de către instanţă, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește