DECIZIE nr. 211 din 4 martie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 şi 2 şi ale art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 şi 2 şi ale art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Lăudat în Dosarul nr. 7.468/231/2009 al Judecătoriei Focşani.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.468/231/2009, Judecătoria Focşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 şi 2 şi ale art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Lăudat în cadrul soluţionării unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece lasă la aprecierea instanţei de judecată posibilitatea suspendării executării silite ce se află în derulare în momentul introducerii contestaţiei la executare.Judecătoria Focşani şi-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 alin. 1 şi 2 şi ale art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:– Art. 399 alin. 1 şi 2: "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.";– Art. 403 alin. 1 şi 4: "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel. […]În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra dispoziţiilor criticate din Codul de procedură civilă, raportate la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauză, constatând constituţionalitatea acestora.Astfel, referitor la prevederile art. 399 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a reţinut, în esenţă, că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea cu acel prilej de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea a constatat că reglementarea dedusă controlului satisface exigenţa impusă de norma constituţională, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 21 din Legea fundamentală.Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 268 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, reţinând că dispoziţiile de lege criticate prevăd, pe de o parte, posibilitatea instanţei de a suspenda executarea silită până la soluţionarea contestaţiei la executare, dacă se depune o cauţiune al cărei cuantum este fixat de instanţă, şi, pe de altă parte, posibilitatea de a dispune, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare, care se judecă potrivit regulilor de procedură din dreptul comun. Suspendarea provizorie se dispune ca o măsură vremelnică, în scopul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori al prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată, Curtea a reţinut că prevederea art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă reprezintă o măsură cu caracter vremelnic, dispusă tocmai în scopul protejării acestui drept.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia posibilitatea instanţei de judecată de a suspenda executarea silită este neconstituţională, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece, pe de-o parte, posibilitatea suspendării trebuie apreciată în raport cu întregul sistem de garanţii procedurale instituite de legiuitor pentru asigurarea posibilităţii debitorului de a se apăra, iar, pe de altă parte, instanţa de judecată poate suspenda executarea numai dacă se depune cauţiunea fixată.Având în vedere aceleaşi argumente, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 şi 2 şi ale art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Lăudat în Dosarul nr. 7.468/231/2009 al Judecătoriei Focşani.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 martie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește