DECIZIE nr. 210 din 15 mai 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorIoana Marilena Chiva – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, excepţie ridicată de Matilda Calafeteanu, Anca Petrescu şi Ion Purnichescu în Dosarul nr. 1.234/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ.La apelul nominal se prezintă unul dintre autorii excepţiei, Ion Purnichescu, personal, ceilalţi autori ai excepţiei şi părţile fiind lipsa, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei Ion Purnichescu arata ca a luat la cunoştinţa de Decizia Curţii Constituţionale nr. 312/2002 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate care fac obiectul prezentului dosar şi, ca atare, acesta a rămas fără obiect, depunând şi concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibila, faţă de dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, având în vedere ca, prin Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, ulterior sesizării, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, constatând ca acestea sunt neconstituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 26 septembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.234/CA/2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Excepţia a fost ridicată de Matilda Calafeteanu, Anca Petrescu şi Ion Purnichescu într-o cauza administrativă având ca obiect contestaţia introdusă de autorii excepţiei pentru anularea unei hotărâri a Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, prin care li s-a respins acordarea compensaţiilor băneşti prevăzute de Legea nr. 9/1998, republicată, având în vedere faptul ca aceştia sunt moştenitori testamentari şi nu se încadrează în categoria persoanelor îndreptăţite la despăgubiri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei susţin ca limitarea sferei subiectelor care beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 9/1998, prin eliminarea moştenitorilor testamentari de la beneficiul legii, constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, precum şi a protecţiei dreptului de proprietate, consacrate de Constituţie. Prin aceasta se încalcă şi prevederile art. 42 din Constituţie, care consacra dreptul de moştenire fără a face distincţia între moştenitorii legali şi cei testamentari, precum şi ale art. 49 referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi. De asemenea, autorii excepţiei susţin ca dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ opineaza în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate este inadmisibila, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, având în vedere ca prin Decizia nr. 312/2002 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, constatând ca acestea sunt neconstituţionale în măsura în care inlatura moştenitorii testamentari de la beneficiul compensaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege.Avocatul Poporului considera ca devin aplicabile dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, deoarece Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 312/2002, în sensul admiterii acesteia.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3 şi 12 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 7 februarie 2002. Având în vedere ca alin. (2) al articolului menţionat face referire şi la alin. (1), se impune redarea cuprinsului ambelor alineate, care au următorul conţinut:– Art. 1. alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii români, prejudiciati în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile – construcţii şi terenuri – pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, precum şi pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui.(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi cetăţenii români, moştenitori legali ai foştilor proprietari." … În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia apreciază ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate următoarele prevederi constituţionale:– Art. 15 alin. (1): "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.";– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 20 alin. (2): "Dacă exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.";– Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul sl limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."; … – Art. 42: "Dreptul la moştenire este garantat";– Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."; … – Art. 135 alin. (1) şi (2): "(1) Statul ocroteşte proprietatea.(2) Proprietatea este publică sau privată." … De asemenea, autorii excepţiei invoca şi prevederile art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care au următorul cuprins: "Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, constatând ca acestea sunt neconstituţionale în măsura în care inlatura moştenitorii testamentari de la beneficiul acordării compensaţiilor prevăzute la alin. (1) al art. 1 din aceeaşi lege, cu următoarea motivare:"[…] se retine ca dreptul de creanta a intrat în patrimoniul foştilor proprietari, cetăţeni români, prejudiciati prin aplicarea tratatului, la data intrării în vigoare a acestuia. Prin urmare, foştii proprietari aveau capacitatea de a dispune de acest drept de creanta prin acte pentru cauza de moarte.Pentru ratiunile înfăţişate Curtea constata ca este intemeiata critica de neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, sunt contrare dispoziţiilor art. 42 din Constituţie, în măsura în care limitează sfera persoanelor îndreptăţite la acordarea de despăgubiri numai la foştii proprietari şi moştenitorii lor legali, excluzandu-i pe moştenitorii testamentari. Într-adevăr, art. 42 din Constituţie garantează dreptul la moştenire, fără a limita garanţia instituită exclusiv la moştenirea legală. Întrucât, însă, dreptul la moştenire, în general, semnifica atât dreptul la moştenire legală, cat şi la cea testamentară, limitarea impusa prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 contravine dispoziţiilor textului constituţional.Curtea constata, de asemenea, ca este intemeiata şi critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. Astfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant ca aplicarea unui tratament juridic diferenţiat este justificată numai prin existenta unor situaţii diferite.Calitatea de moştenitor legal sau testamentar nu îi plaseaza însă pe titulari în situaţii diferite, din punctul de vedere care interesează aici, de natura sa impună instituirea unui tratament juridic diferenţiat, fără a fi discriminator. […]În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 9/1998, republicată, contravin şi dispoziţiilor art. 49 din Constituţie, Curtea considera, de asemenea, ca este intemeiata, întrucât dreptul de creanta faţă de statul român a existat în patrimoniul foştilor proprietari, la data decesului acestora, şi, deci, a putut fi transmis pe cale testamentară, dispoziţiile legale criticate aduc o restrangere a exerciţiului dreptului la moştenire, dar fără ca aceasta să fie justificată, în speta, de existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute expres şi limitativ de textul constituţional menţionat.Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Nu pot face obiectul excepţiei[…] prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. În cazul de faţa, sesizarea Curţii cu excepţia de neconstituţionalitate, prin încheierea din data de 26 septembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, a fost anterioară datei de 7 februarie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 312 din 19 noiembrie 2002.Potrivit dispoziţiilor art. 145 alin. (2) din Constituţie, deciziile de admitere ale Curţii Constituţionale sunt opozabile erga omnes de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, dar, totodată, acestea sunt opozabile Curţii Constituţionale de la data pronunţării lor.Ţinând seama de toate aceste considerente, Curtea urmează sa respingă excepţia de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibila.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, excepţie ridicată de Matilda Calafeteanu, Anca Petrescu şi Ion Purnichescu în Dosarul nr. 1.234/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2003.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiva––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește