DECIZIE nr. 21 din 24 ianuarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorIuliana Nedelcu – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal, excepţie ridicată de Ion Dia şi Mihaela Baba în Dosarul nr. 3.856/2000 al Curţii de Apel Iaşi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public arata ca prevederile art. 328 şi 329 privind prostituţia şi proxenetismul sunt criticate din perspectiva dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cărora persoana fizica are dreptul la "viaţa intima, familială şi privată" şi "sa dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri". România a aderat, prin Decretul nr. 482 din 1955, la Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituarii acestora, incriminarea celor două fapte fiind consecinţa acestei aderari. State civilizate, cum ar fi Franţa, incrimineaza în legislaţia lor penală săvârşirea acestor fapte. De altfel, Curtea Constituţională, prin doua decizii (nr. 74 şi nr. 106 din 1996), a respins excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 328 din Codul penal, arătând ca exercitarea dreptului la viaţa intima este condiţionată de respectarea drepturilor şi libertăţilor altora, precum şi a bunelor moravuri. Incriminarea acestor fapte poate fi corelata cu dispoziţiile art. 49 din Constituţie care permit restrangeri, prin lege, a exerciţiului unor drepturi, în scopul apărării sănătăţii ori moralei publice. Se solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 4 octombrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 3.856/2000, Curtea de Apel Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal, excepţie ridicată de Ion Dia şi Mihaela Baba, inculpaţi-recurenti într-o cauza de proxenetism.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arata ca dispoziţiile art. 328 şi 329 din Codul penal, privitoare la infracţiunile de prostituţie şi, respectiv, de proxenetism, sunt neconstituţionale, fiind în contradictie cu prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În opinia autorilor excepţiei prevederile art. 26 alin. (2) din Constituţie permit persoanei să aibă o viaţa intima neingradita şi sa întreţină raporturi intime cu cine doreşte şi indiferent de interesele care o anima. Aceste interese ar putea consta şi în satisfacerea unor nevoi materiale, iar partenerii pot fi mai mulţi în decursul anilor. Autorii excepţiei susţin, de asemenea, ca cele doua dispoziţii legale sunt neconstituţionale, deoarece menţin definitia infracţiunii asa cum a fost formulată, sub influenţa ideologiei comuniste, ca fapta contrară relaţiilor socialiste de convieţuire. În realitate, susţin autorii excepţiei, practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane nu constituie decât mijlocul de procurare a bunurilor şi valorilor necesare existenţei, aceasta dobândire fiind de esenta infracţiunii de prostituţie.Curtea de Apel Iaşi, exprimandu-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, arata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 328 şi 329 din Codul penal nu contravin Constituţiei şi convenţiilor internaţionale privind prevenirea prostituţiei şi proxenetismului, la care România este parte. Dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu pot fi invocate în sprijinul excepţiei, practicarea prostituţiei nefiind recunoscută ca o profesie.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia este neîntemeiată. Proxenetismul, fiind o formă de exploatare a prostituţiei şi de încurajare a acesteia, prezintă un ridicat grad de pericol social. Potrivit art. 26 din Constituţie, persoana are dreptul sa dispună de ea însăşi, însă cu condiţia sa nu încalce drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, drepturi şi libertăţi care sunt incalcate prin infracţiunea de proxenetism, realizată prin tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei, care vizează obţinerea de profituri, avantaje materiale de orice natura de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană. Art. 26 din Constituţie, invocat în sprijinul excepţiei, creează un cadru adecvat pentru afirmarea şi dezvoltarea deplina a personalităţii umane şi în nici un caz pentru apărarea fenomenului infractional. Atât prostituţia, cat şi proxenetismul contravin tuturor normelor legale elaborate în vederea apărării drepturilor şi libertăţilor persoanei, încalcă relaţiile privind convieţuirea socială, prin nerespectarea normelor morale şi juridice şi încălcarea demnităţii umane. De esenta prostituţiei şi proxenetismului este comerţul de ordin sexual cu propriul corp, comerţ care, prin sine însuşi, lezeaza demnitatea omului, ca valoare suprema ocrotită şi garantată de art. 1 alin. (3) din Constituţie.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia este, de asemenea, neîntemeiată. Incriminarea prin art. 328 din Codul penal a prostituţiei priveşte practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane ca mijloc de procurare a mijloacelor de existenta, deci ca profesie, iar acest fapt a fost considerat de legiuitor ca fiind socialmente periculos prin consecinţele sale. Aceasta fapta este de natura sa aducă atingere moralităţii şi chiardemnităţii persoanelor care practica prostituţia. Or, art. 26 din Constituţie instituie dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, însă prevede şi limitele de exercitare a acestui drept, şi anume fără sa încalce drepturile şi libertăţile altor persoane, ordinea publică sau bunele moravuri. Se citeaza, de asemenea, din preambulul Convenţiei pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituarii acestora, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 2 decembrie 1949, la care România a aderat prin Decretul nr. 482/1955, în care se arata ca prostituţia, traficul cu fiinţe umane în vederea prostituarii, adică proxenetismul, sunt incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 328 şi 329 din Codul penal, care au următorul conţinut:– Art. 328: "Fapta persoanei care îşi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.";– Art. 329: "Îndemnul sau constrângerea la prostituţie ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană, precum şi recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă fapta prevăzută în alin. 1 este săvârşită faţă de un minor sau prezintă un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa servească, direct sau indirect, la comiterea infracţiunii prevăzute în alin. 1 şi 2 şi cele care au fost dobândite prin săvârşirea acesteia se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.Tentativa se pedepseşte."Prevederile art. 26 din Constituţie, considerate a fi incalcate de dispoziţiile legale criticate, sunt următoarele:– Art. 26: "(1) Autorităţile publice respecta şi ocrotesc viaţa intima, familială şi privată.(2) Persoana fizica are dreptul sa dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca incriminarea şi sancţionarea faptelor de prostituţie şi de proxenetism, în Codul penal de la 1968, reprezintă şi îndeplinirea obligaţiei asumate de statul român prin Decretul nr. 482/1955 de aderare la convenţie, care prevede că părţile la aceasta convenţie decid pedepsirea oricăror persoane care, pentru a satisface pasiunile altei persoane, ademeneste, atrage sau indeamna, în vederea prostituarii, o altă persoană, chiar cu consimţământul acesteia, sau care exploatează prostituţia altei persoane, chiar cu consimţământul acesteia. În preambulul convenţiei se arata ca „prostituţia şi raul care o însoţeşte, traficul de fiinţe umane în vederea prostituarii, sunt incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane şi pun în pericol bunăstarea individului, a familiei şi a comunităţii”.Curtea s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 din Codul penal prin Decizia nr. 74 din 11 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 august 1996, şi Decizia nr. 106 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 16 ianuarie 1997. Respingând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, Curtea Constituţională a subliniat, în Decizia nr. 74/1996, ca pentru prevenirea şi combaterea prostituţiei nu este suficient să se incrimineze şi să se sanctioneze numai proxenetismul, ci trebuie incriminata şi sancţionată însăşi practicarea prostituţiei, ca expresie a folosirii abuzive şi antisociale a dreptului femeii de a dispune de ea însăşi.Curtea retine ca în ceea ce priveşte proxenetismul, incriminat prin însăşi convenţia menţionată, caracterul sau profund antisocial nu poate fi pus la indoiala şi nu se poate vorbi despre neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 329 din Codul penal.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 şi 329 din Codul penal, excepţie ridicată de Ion Dia şi Mihaela Baba în Dosarul nr. 3.856/2000 al Curţii de Apel Iaşi.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 ianuarie 2002.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește