DECIZIE nr. 208 din 9 iulie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „UPET” – S.A. din Targoviste în Dosarul nr. 247/2002 al Judecătoriei Targoviste.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, ca fiind neîntemeiată, arătând ca dispoziţiile legale criticate care reglementează stabilirea unei cauţiuni în sarcina contestatorului trebuie înţelese în context cu celelalte prevederi legale. Astfel, potrivit art. 76 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, titlul executoriu în temeiul căruia s-a pornit executarea silită poate fi contestat şi în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanţa judecătorească sau de alt organ jurisdicţional. Şi în acest caz instanţa poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea executării silite, contestatorul putând fi obligat să depună o cauţiune în cuantumul fixat de instanţa.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 11 martie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 247/2002, Judecătoria Targoviste a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „UPET” – S.A. din Targoviste în cauza având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare împotriva titlului executoriu emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dambovita.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, sunt contrare prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie, deoarece „titlul executoriu pus în executare […] nu este o hotărâre judecătorească, ci un act stabilit pe baza unui proces-verbal de impunere fixat în mod unilateral de organul de impunere. Netemeinicia şi nelegalitatea unui astfel de titlu executoriu pot fi atacate doar pe calea contestaţiei la executare, însă obligaţia plăţii unei cauţiuni creează o poziţie inferioară celui care a pornit executarea în baza unui act care emana de la el, fiind supus arbitrajului voinţei sale”. Pe de altă parte, „procedura privind obligaţiunea plăţii unei cauţiuni, inclusiv pentru titlurile executorii care sunt acte unilaterale, încalcă prevederile Constituţiei privind crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie şi libertatea comerţului, imobilizand sume importante ale agentului economic pentru a împiedica o executare silită abuzivă pornită în baza unui titlu executoriu nesupus controlului judecătoresc şi nici măcar emanând de la ambele părţi, ca în cazul actelor autentice”.Judecătoria Targoviste considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, ca motivarea ca, "sub raport juridic, nu exista o definiţie a cauţiunii, scopul acesteia fiind acela de a constitui o sursa de acoperire a eventualului prejudiciu suferit de partea împotriva căreia s-a initiat cererea de chemare în judecata. De aceea nu pot fi declarate neconstituţionale procedeele prin care se realizează apărarea proprietăţii statului şi a proprietăţii private, întrucât Constituţia, în art. 41, garantează atât dreptul de proprietate, dar şi creanţele asupra statului".Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, este neîntemeiată. În acest sens arata ca susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia titlul executoriu nu este supus controlului judecătoresc, „este infirmata de prevederile art. 76 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 […] în conformitate cu care, oricare din modalităţile de executare silită prevăzute în ordonanţa, poate fi atacată pe calea contestaţiei la executare. De altfel, autorul a ridicat excepţia în cadrul litigiului deschis personal, prin introducerea contestaţiei la executarea silită. […] Faptul ca instanţa de judecată stabileşte o cauţiune prea împovărătoare pentru agentul comercial nu constituie o problemă de constituţionalitate, putând fi cel mult o problemă de aplicare a prevederilor legale, situaţie în care partea nemultumita poate utiliza, în condiţiile legii, căile ordinare sau extraordinare de atac”.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate este neîntemeiată. Se arata, în argumentarea acestui punct de vedere, ca partea interesată are posibilitatea, potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, sa atace încheierea data asupra suspendării executării, realizandu-se astfel atât exercitarea neingradita a drepturilor procesuale ale părţilor, cat şi controlul jurisdicţional al soluţiei instanţei cu privire la suspendare. Totodată "procedura de judecată a contestaţiei la executare se întemeiază pe dispoziţiile art. 125 alin. 3 din Constituţie, care prevăd în mod expres ca reglementarea competentei şi a procedurii de judecată se face prin lege, dând astfel legiuitorului ordinar libertatea sa statueze în aceste domenii […]. Cat priveşte susţinerile legate de validitatea titlului executoriu, acestea sunt strict legate de obiectul contestaţiei la executare, neputând fi verificate pe calea controlului de constituţionalitate".Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competenţa poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţa, în afară de cazul în care legea dispune altfel".Totodată sunt criticate dispoziţiile art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 78: "Până la judecarea contestaţiei, instanţa, la cerere, prin încheiere motivată, poate suspenda executarea silită.O dată cu încuviinţarea suspendării, contestatorul va putea fi obligat să depună o cauţiune, dar nu mai mult decât suma ce reprezintă obligaţia bugetară pentru care se face executarea silită şi cheltuielile de executare. La stabilirea cauţiunii, instanţa va ţine seama de înscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilităţii sale, de valoarea bunurilor supuse executării silite, de cuantumul sumei datorate, precum şi de orice alte date ce interesează soluţionarea contestaţiei."Conform susţinerilor autorului excepţiei, stabilirea unei cauţiuni în condiţiile dispoziţiilor legale criticate are consecinţe nefavorabile asupra bunului mers al activităţii societăţii comerciale obligate la plata cauţiunii, fiind incalcate în felul acesta prevederile constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) şi b), potrivit cărora "(2) Statul trebuie să asigure:a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; … b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; […]". … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, reglementand posibilitatea instanţei de a suspenda executarea silită până la judecarea contestaţiei, precum şi obligaţia contestatorului de a depune o cauţiune, nu contravin dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie.Potrivit art. 76 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 poate fi facuta contestaţie şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanţa judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu exista o procedură care să prevadă posibilitatea ca o instanţa competenţa să se pronunţe asupra acestuia. Şi în acest caz, ca şi în toate celelalte cazuri în care se prevede posibilitatea exercitării contestaţiei la executare, instanţa poate dispune, la cerere, prin încheiere motivată, suspendarea executării silite, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţa.Prevederile cuprinse în art. 78 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 sunt, în privinta obligaţiei la plata cauţiunii, identice cu cele cuprinse în art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă şi au caracterul unei garanţii instituite în favoarea creditorului, pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendării executării silite.Aceste prevederi nu încalcă dispoziţiile art. 134 din Constituţie, asa cum susţine autorul excepţiei, neingradind în vreun fel libertatea comerţului, ci, dimpotriva, favorizează circuitul economic, prin descurajarea tergiversarii executării obligaţiilor pe calea exercitării abuzive a contestaţiilor la executarea silită.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „UPET” – S.A. din Targoviste în Dosarul nr. 247/2002 al Judecătoriei Targoviste.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta──────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește