DECIZIE nr. 208 din 28 iunie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorClaudia Miu – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emilian Urse în Dosarul nr. 8.304/1997 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.La apelul nominal răspunde Anatol Goanta, lipsa fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent şef referă cu privire la cererile prealabile formulate în scris, pe de o parte, de către autorul excepţiei, prin care solicită acordarea unui termen pentru lipsa de apărare, iar pe de altă parte, de către Dan Cristian Ionescu, avocatul autorului excepţiei, prin care solicită, de asemenea, amânarea cauzei la un alt termen de judecată şi citarea sa în calitate de coautor al excepţiei de neconstituţionalitate; chiar dacă s-ar aprecia ca este inadmisibila o astfel de cerere, totuşi insista să fie citat, întrucât se impune ca aceasta să fie pusă în discuţia părţilor.Partea prezenta, considerând ca solicitarile formulate constituie un mod de tergiversare a soluţionării cauzei, se opune acordării unui nou termen de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererilor, întrucât solicitarea amânării este nefondata, deoarece autorul acesteia, deşi a prezentat o dovadă ca a fost internat în spital, din aceeaşi dovada rezultă ca a fost externat la data de 24 aprilie anul curent, iar apărătorul sau a luat cunoştinţa de acest termen; în ceea ce priveşte cererea avocatului autorului excepţiei, formulată în nume propriu, considera ca aceasta este, de asemenea, nefondata, întrucât avocatul nu are calitate procesuala.Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepţiei, constatând ca aceasta nu este temeinic justificată, asa cum prevăd dispoziţiile art. 156 din Codul de procedură civilă, deoarece apărătorul angajat la instanţa de judecată are cunoştinţa de termen, asa cum rezultă din cererea formulată în nume propriu de avocat. Respinge şi cererea avocatului autorului excepţiei, ca fiind nelegală, deoarece acesta, neavând calitate de parte în proces, nu poate să exercite un drept procesual în nume propriu. Capacitatea de a ridica excepţia de neconstituţionalitate este reglementată prin prevederile art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de părţi sau din oficiu de instanţa de judecată; în practica jurisdicţională a Curţii s-a statuat ca excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi de reprezentantul Ministerului Public, în temeiul atribuţiilor ce decurg din dispoziţiile art. 130 alin. (1) din Constituţie.Cauza fiind în stare de judecată, partea prezenta solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibila.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 5 octombrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 8.304/1997, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de inculpatul Emilian Urse.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arata ca dispoziţiile art. 174 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât încalcă dreptul la apărare prevăzut la art. 24 din Constituţie.Instanţa de judecată, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţia legală criticata constituie o garanţie a dreptului fundamental la apărare al persoanei implicate în calitate de inculpat într-un proces penal.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, apreciază ca dispoziţiile art. 174 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constituţionale, întrucât acestea reprezintă o garanţie procesuala de care poate beneficia inculpatul. Se arata ca reprezentarea inculpatului în faţa primei instanţe este permisă numai în cazul infracţiunilor mai puţin grave şi numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârşirea infracţiunii este amenda sau închisoarea de cel mult un an.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia ridicată vizează dispoziţiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, dispoziţii care nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Astfel, se arata ca "obligaţia inculpatului de a fi prezent la judecata constituie o garanţie şi nu o atingere a dreptului la apărare, drept consacrat prin art. 24 din Constituţie", iar inculpatul putând fi reprezentat "numai în ipoteza în care pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecaţii este amenda sau închisoarea de cel mult un an, deoarece aceste fapte prezintă un grad redus de pericol social şi determina, implicit, o complexitate redusă a cauzei, motiv pentru care lămurirea cauzei sub toate aspectele şi aflarea adevărului, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale, se poate realiza şi în lipsa inculpatului". În acest sens sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 484 din 2 decembrie 1997 şi nr. 34 din 4 martie 1999.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Prin Încheierea din 5 octombrie 2000 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 din Codul de procedură penală. Analizând cererea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca aceasta priveşte doar dispoziţiile alin. 1 lit. a) al art. 174 din Codul de procedură penală. Autorul excepţiei susţine ca aceste dispoziţii contravin prevederilor art. 24 din Constituţie referitoare la dreptul la apărare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 145 din 14 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, Curtea a constatat ca este neconstitutionala dispoziţia "numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecaţii este amenda sau închisoarea de cel mult un an", prevăzută la art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală.Pentru a pronunţa aceasta soluţie Curtea a reţinut ca în procesul penal condiţionarea reprezentării inculpatului de gravitatea pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită constituie, pe de o parte, o restrangere nejustificată a dreptului la apărare al celor în cauza, iar pe de altă parte, o încălcare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece creează o discriminare între inculpaţi. De asemenea, limitarea posibilităţii inculpatului de a fi reprezentat "numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecaţii este amenda sau închisoarea de cel mult un an" conduce la ideea ca se creează în plus o discriminare între inculpat şi ceilalţi participanţi la proces.Curtea a mai constatat ca obstacolele impuse inculpatului prin art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, în sensul de a putea fi reprezentat numai în funcţie de gravitatea pedepsei, nu sunt în interesul acestuia de a-şi face o apărare cat mai buna şi în modalitatea pe care o considera ca fiind mai avantajoasă pentru el.În considerentele Deciziei nr. 145 din 14 iulie 2000 s-a arătat, de asemenea, ca în cauza „Poitrimol contra Frantei”, 1993, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat ca dreptul la apărare, deşi nu este un drept absolut, constituie unul dintre elementele fundamentale ale unui proces echitabil. Acuzatului nu îi poate fi refuzat dreptul de a fi asistat de un apărător numai pentru faptul ca absentează de la proces. Curtea Europeană a mai statuat cu acel prilej ca o astfel de sancţiune ar aparea ca nejustificată.În consecinţa, în speta ce face obiectul prezentei decizii, având în vedere prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora nu pot face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii, rezultă ca, în temeiul alin. (6) din acelaşi articol, excepţia de neconstituţionalitate a art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibila.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emilian Urse în Dosarul nr. 8.304/1997 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Claudia Miu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește