DECIZIE nr. 205 din 30 noiembrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 2 şi ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 2 şi ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994, excepţie ridicată de Ana Lukacs şi Margit Popescu în Dosarul nr. 432/1999 al Judecătoriei Targu Secuiesc.La apelul nominal sunt prezente Ana Lukacs şi Margit Popescu, asistate de avocat David Geza Laczko, lipsind Societatea Comercială "Agromixt" – S.A. Catalina şi Comisia judeteana pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Covasna, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepţiei solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sustinand ca, deşi prin Legea nr. 65/1998 pentru modificarea şi completarea Legii arendării nr. 16/1994 a fost modificată Legea nr. 16/1994, art. 7 alin. 2 şi art. 25 alin. 2 din aceeaşi lege au rămas în vigoare, Curtea fiind competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate privind aceste dispoziţii.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca fiind inadmisibila, a excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 7 alin. 2 din Legea nr. 16/1994, având în vedere abrogarea acestora prin Legea nr. 65/1998 pentru modificarea şi completarea Legii arendării nr. 16/1994, precum şi de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. 2 din aceeaşi lege, ca o consecinţa fireasca a abrogării art. 7 alin. 2.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 1 iunie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 432/1999, Judecătoria Targu Secuiesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 2 şi ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994, excepţie ridicată de Ana Lukacs şi Margit Popescu într-un proces civil având ca obiect rezilierea unui contract de arendare.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 7 alin. 2 şi ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 contravin prevederilor art. 16 şi 41 din Constituţie, care consacra egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi, respectiv, garantarea dreptului de proprietate. Totodată se susţine ca prin aceste dispoziţii s-ar fi depăşit restrangerea dreptului de proprietate în cazurile limitative prevăzute la art. 49 din legea fundamentală.Exprimandu-şi opinia, instanţa considera ca excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibila, dat fiind ca art. 7 alin. 2 din Legea nr. 16/1994 a fost modificat prin Legea nr. 65/1998 pentru modificarea şi completarea Legii arendării nr. 16/1994, prevăzând în noua sa redactare ca durata arendării se stabileşte de către părţi prin contractul de arendare. Totodată art. 25 alin. 2 din lege a rămas în aceste condiţii fără obiect, fiind abrogat în mod tacit.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia este inadmisibila, deoarece dispoziţiile art. 7 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 au fost abrogate prin Legea nr. 65/1998 pentru modificarea şi completarea Legii arendării nr. 16/1994. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 25 alin. 2, aceasta a rămas fără obiect.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia ridicată.Excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect dispoziţiile art. 7 alin. 2 şi ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994, care au următorul conţinut:– Art. 7 alin. 2: "Durata arendării nu poate fi mai mica de 5 ani."– Art. 25 alin. 2: "Contractul de locaţiune se încheie, pentru perioada minima de arendare prevăzută la art. 7 alin. 2, între societatea comercială care deţine terenul în cauza şi persoana fizica care a optat pentru calitatea de locator, începând cu primul an agricol ulterior înregistrării opţiunii scrise."Cu privire la excepţia ridicată Curtea Constituţională constata ca dispoziţiile art. 7 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 au fost abrogate prin Legea nr. 65/1998 pentru modificarea şi completarea Legii arendării nr. 16/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 26 martie 1998. Potrivit art. I pct. 9 din această lege, art. 7 din Legea nr. 16/1994 are în prezent următorul cuprins: „Durata arendării se stabileşte de către părţi în contractul de arendare.”Curtea Constituţională constata, de asemenea, ca excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa instanţei de judecată la data de 1 iunie 1999, deci ulterior abrogării dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din Legea nr. 16/1994. Potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unor dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa numai dacă acestea sunt în vigoare, iar conform alin. (6) al aceluiaşi articol, atunci când nu sunt îndeplinite aceste condiţii, instanţa de judecată însăşi trebuie să respingă excepţia ca inadmisibila.În consecinţa, Curtea Constituţională constata că nu se poate exercita controlul de constituţionalitate a unor dispoziţii legale abrogate şi ca se impune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibila.Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. 2 din Legea nr. 16/1994, Curtea Constituţională constata ca prin abrogarea dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din aceeaşi lege excepţia privind aceste dispoziţii a rămas fără obiect, urmând, de asemenea, a fi respinsă, ca inadmisibila.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 2 şi ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994, excepţie ridicată de Ana Lukacs şi Margit Popescu în Dosarul nr. 432/1999 al Judecătoriei Targu Secuiesc.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 noiembrie 1999.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește