DECIZIE nr. 205 din 10 februarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emilia Adela Lazăr în Dosarul nr. 5.095/107/2008 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care face obiectul Dosarului nr. 18D/2011 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 19D-27D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cornelia Farcaşiu, Mariana Ranza, Petru Zuga, Roland Salber, Nicolae Chirilă Borca, Mărioara Dandea, Maria Cîndescu, Maria Florea şi Maria Moiseş în dosarele nr. 5.091/107/2008, nr. 5.092/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 6.020/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 5.067/107/2008 şi nr. 5.098/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 19D-27D/2011 la Dosarul nr. 18D/2011, care este primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 19D-27D/2011 la Dosarul nr. 18D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 6 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 5.095/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 5.092/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 6.020/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 5.067/107/2008 şi nr. 5.098/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Emilia Adela Lazăr, Cornelia Farcaşiu, Mariana Ranza, Petru Zuga, Roland Salber, Nicolae Chirilă Borca, Mărioara Dandea, Maria Cîndescu, Maria Florea şi Maria Moiseş, în dosare având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prin textul de lege criticat se creează o diferenţă între cei ale căror litigii au deschisă şi calea de atac a apelului şi cei pentru ale căror litigii este reglementată doar calea de atac a recursului. Totodată, prin aplicarea acestor dispoziţii se ajunge la o prelungire nejustificată a procesului.Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că textele legale criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate: […]9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 21 alin (3) privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 65 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2008, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, care constituie temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului, nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate.Curtea a statuat că acestea reprezintă norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale consacrate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.De asemenea, Curtea observă că, în cadrul procedurii de judecată aplicabile litigiilor de muncă, recursul are un caracter devolutiv, fiind incidente dispoziţiile art. 304^1 din Codul de procedură civilă, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze hotărârea pronunţată de prima instanţă exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a prevăzut caracterul devolutiv al recursului în această materie, întrucât hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă nu sunt supuse apelului, ca o cale devolutivă de atac.În consecinţă, Curtea constată că această specificitate a procedurii de judecată aplicabile litigiilor de muncă justifică caracterul devolutiv al recursului, fără a fi încălcate prevederile art. 16 din Constituţie.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emilia Adela Lazăr, Cornelia Farcaşiu, Mariana Ranza, Petru Zuga, Roland Salber, Nicolae Chirilă Borca, Mărioara Dandea, Maria Cîndescu, Maria Florea şi Maria Moiseş în dosarele nr. 5.095/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 5.092/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 6.020/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 5.067/107/2008 şi nr. 5.098/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește