DECIZIE nr. 203 din 4 iulie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 70 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 69/1991, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OMV ROMÂNIA MINERALOEL” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 709/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.La apelul nominal răspund pentru autorul excepţiei avocat Ioan Vlaic, iar pentru Asociaţia civilă a proprietarilor bloc OD1 din Bucureşti avocat Viorel Anghel, constatandu-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Societăţii Comerciale "OMV ROMÂNIA MINERALOEL" – S.R.L. din Bucureşti solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea ca dispoziţiile art. 46 alin. (1) teza "cu excepţia celor prevăzute la lit. t)", cu referire la art. 44 lit. t) din Legea nr. 69/1991, încalcă prevederile art. 15 alin. (1), art. 49 alin. (1), art. 120 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie.Asociaţia civilă a proprietarilor bloc OD 1 din Bucureşti, prin reprezentant, apreciază ca textele de lege criticate sunt constituţionale şi, în consecinţa, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Reprezentantul Ministerului Public arata ca Legea nr. 69/1991 a fost abrogată prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, însă dispoziţia legală criticata a fost preluată în cuprinsul art. 70 alin. (3) din lege. Pe fond, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată, deoarece prevederile criticate nu contravin, asa cum susţine autorul excepţiei, textelor constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 1 martie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 709/2001, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „OMV ROMÂNIA MINERALOEL” – S.R.L. în recursul formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.643 din 23 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca textul de lege criticat, care prevede interdicţia delegării către viceprimar a atribuţiilor primarului de a emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege, încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (1), art. 49 alin. (1), art. 120 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie. În speta, a fost emisă o autorizaţie de construcţie, în temeiul art. 4 lit. c) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, în beneficiul Societăţii Comerciale „OMV ROMÂNIA MINERALOEL” – S.R.L., autorizaţie care a fost semnată de un viceprimar al Primăriei Municipiului Bucureşti. Reclamanta, Asociaţia civilă a proprietarilor bloc OD 1 din Bucureşti, a solicitat instanţei de judecată anularea autorizaţiei pentru încălcarea prevederilor art. 46 alin. (1), cu referire la art. 44 lit. t), din Legea nr. 69/1991. Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, prin Sentinta civilă nr. 1.643 din 23 noiembrie 2000, a admis în parte acţiunea, retinand ca autorizaţia a carei anulare se solicita a fost emisă de un organ necompetent, respectiv de către viceprimarul general.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considera ca prin interdicţia instituită de art. 46 alin. (1) referitor la art. 44 lit. t) se creează o restrangere a dreptului de a construi, contrară dispoziţiilor art. 49 alin. (1) din Constituţie. Aceasta interdicţie afectează şi principiul autonomiei locale, înscris în art. 121 alin. (1) din Constituţie, deoarece primarul ales poate fi împiedicat, din orice motive, să îşi exercite atributia prevăzută la art. 44 alin. (1) lit. t), coroborat cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, ceea ce afectează şi libertatea comerţului şi valorificarea tuturor factorilor de producţie. Dispoziţiile legale criticate vătăma drepturile persoanelor fizice şi juridice de a construi şi aduc atingere securităţii circuitului civil. Autorul excepţiei mai arata ca neexercitarea de către legiuitor a dreptului sau de a reglementa astfel de ipoteze nu poate să conducă decât la exercitarea abuzivă a unor acţiuni în justiţie de către persoanele interesate, care pot solicita anularea actului administrativ – autorizaţia de construire – prin invocarea art. 44 alin. (1) lit. t) cu referire la art. 46 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, fără ca beneficiarul autorizaţiei să aibă vreo culpa atunci când autorizaţia s-a emis în numele şi pentru primar, dar a fost semnată de viceprimar.În opinia instanţei de judecată "art. 44 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 69/1991, preluat ad litteram de Legea nr. 215/2001 în art. 68 alin. (1) lit. t), este determinant pentru justa soluţionare a cauzei”. Cu toate acestea se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca, deşi excepţia de neconstituţionalitate se referă la un text abrogat, întrucât soluţia legislativă a fost preluată integral în noua lege, Curtea Constituţională se poate pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii legale în noua sa redactare, astfel cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995. Din susţinerile prezentate în motivarea excepţiei rezultă că nu ne aflam în prezenta unor texte de lege ce contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, ci este vorba de interpretarea eronată a prevederilor ce reglementează atribuţiile primarilor şi exercitarea acestora. Astfel, în cazul atribuţiilor delegate, potrivit legii, viceprimarul acţionează, semnează şi emite acte în nume propriu. Faptul ca anumite atribuţii nu pot fi delegate nu înseamnă ca acestea nu ar putea fi îndeplinite de către viceprimar, în numele primarului, atunci când acesta, din diferite motive (concedii medicale, concedii de odihnă, delegaţii etc.), nu îşi poate îndeplini atribuţiile prevăzute de lege. Ca atare, în situaţia prezentată, numai printr-o interpretare gresita a dispoziţiilor legale se poate concluziona ca un asemenea act a fost emis de o persoană necompetentă. Totodată, se apreciază ca textele criticate nu au nici o legătură cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (1), art. 49 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), iar excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform Încheierii de sesizare din 1 martie 2002, pronunţată de Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ în Dosarul nr. 709/2001, dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 69/1991. În realitate, potrivit susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sunt criticate dispoziţiile art. 46 alin. (1) teza „cu excepţia celor prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. t)" din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, care au următorul cuprins:"Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziţie emisă în termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unora dintre atribuţiile ce-i revin potrivit art. 44, cu precădere pe cele prevăzute la lit. k), n), r), s) şi y), cu excepţia celor prevăzute la lit. a)-g), i), j), l), m) şi t)."Autorul excepţiei susţine ca aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 49 alin. (1), referitoare la restrangerea unor drepturi sau a unor libertăţi, ale art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor, ale art. 120 alin. (2), care reglementează autonomia autorităţilor locale, şi ale art. 134 alin. (1) şi (2), referitoare la obligaţiile statului în cadrul economiei de piaţa.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca prevederile Legii nr. 69/1991 au fost abrogate prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001. Dispoziţiile art. 46 alin. (1) teza „cu excepţia celor prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. t)" din Legea nr. 69/1991, ce constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, au fost însă preluate în cuprinsul art. 70 alin. (3) teza „cu excepţia celor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. t)" din Legea nr. 215/2001, care au următorul conţinut: „Atribuţiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69, cu excepţia celor de ofiţer de stare civilă, precum şi cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) şi t) nu pot fi delegate.”În practica sa jurisdicţională Curtea Constituţională a statuat ca atunci când dispoziţia legală criticata a fost modificată sau preluată în noul act normativ, excepţia poate să fie examinata, dacă textul legal, în noua sa redactare, conserva reglementarea iniţială. De aceea Curtea urmează să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (3) teza "cu excepţia celor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. t)" din Legea nr. 215/2000.Critica de neconstituţionalitate vizează exceptarea, prin art. 70 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, a delegării către viceprimar a atributiei primarului de a emite avize, acorduri şi autorizaţii date în competenţa sa prin lege.Analizând dispoziţia legală criticata, prin raportare la prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea retine ca nici una dintre criticile formulate nu este intemeiata.Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece, astfel cum s-a arătat şi în punctul de vedere al Guvernului, faptul ca anumite atribuţii ale primarului nu pot fi delegate nu înseamnă ca acestea nu ar putea fi îndeplinite de către viceprimar, în numele primarului, atunci când primarul, din diferite motive (concedii medicale, concedii de odihnă, delegaţii etc.), nu îşi poate îndeplini atribuţiile prevăzute de lege.De asemenea, Curtea constata ca dispoziţiile constituţionale ale art. 49 alin. (1), referitoare la restrangerea unor drepturi sau a unor libertăţi, ale art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor, şi ale art. 134 alin. (1) şi (2), referitoare la obligaţiile statului în cadrul economiei de piaţa, nu sunt incidente în cauza şi, în consecinţa, nu poate retine încălcarea lor.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OMV ROMÂNIA MINERALOEL” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 709/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 iulie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește