DECIZIE nr. 203 din 26 iunie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată, excepţie ridicată de Iosif Conta, Ioana Vlasiu şi Maria Anton în Dosarul nr. 10.817/1999 al Judecătoriei Pitesti, judeţul Arges.La apelul nominal se prezintă Smaranda Parca asistată de avocat Nicolae Teodorescu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul părţii prezente solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând ca aceasta a fost ridicată doar pentru tergiversarea cauzei, autorii excepţiei neprezentandu-se în faţa Curţii pentru a argumenta neconstituţionalitatea textelor de lege criticate. Se mai arata că nu sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi nici cele ale art. 138 alin. (1) referitoare la impozite şi taxe.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. Se mai arata ca jurisprudenta Curţii Constituţionale, în deplin acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a stabilit ca principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, fiind permise tratamente juridice diferite pentru situaţii deosebite. De asemenea, considera că nu este încălcat nici art. 138 alin. (1) din Constituţie, referitor la impozite şi taxe, deoarece acestea se stabilesc numai prin lege, cerinţa constituţională îndeplinită în speta, întrucât scutirea de plată taxelor judiciare de timbru s-a dispus prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998, aprobată şi modificată prin Legea nr. 112/1998. În final se considera ca prevederile art. 49 din Constituţie nu au incidenţa în cauza, deoarece textele de lege criticate nu se referă la nici un drept fundamental, astfel încât nu se pune problema vreunei restrangeri a exerciţiului unui asemenea drept.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 21 septembrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 10.817/1999, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată, excepţie ridicată de Iosif Conta, Ioana Vlasiu şi Maria Anton.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la principiul statului de drept şi la cel al dreptatii, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 49 referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi şi pe cele ale art. 138 alin. (1) referitoare la impozite şi taxe.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei, instanţa de judecată considera ca aceasta este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată, nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se mai considera ca „principiul egalităţii presupune ca tratamentul juridic să fie identic pentru situaţii identice, un regim diferit putând să fie aplicat pentru categorii de persoane aflate în situaţii diferite”. În acest sens se face referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale, şi anume la Decizia Curţii Constituţionale nr. 21 din 18 ianuarie 2001 şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 22 din 8 februarie 2000. Se mai arata ca prevederile art. 138 alin. (1) din Constituţie, referitoare la impozite şi taxe, nu sunt incalcate, întrucât stabilirea, prin lege, a impozitelor şi taxelor nu exclude posibilitatea instituirii unor scutiri (exceptari) de la plata acestora. În final se considera că nu sunt incalcate nici prevederile art. 49 alin. (2) din Constituţie, întrucât „Neexistand o restrangere a unui drept, nu poate fi vorba, în consecinţa, nici de proportionalitate”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia şi din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 11 din 29 ianuarie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 112 din 5 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998, dispoziţii care au următorul conţinut: „Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: […]r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente." … În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia au invocat următoarele prevederi constituţionale:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."; … – Art. 138 alin. (1): "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:Potrivit art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată, sunt scutite de plată taxei judiciare de timbru cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente. Curtea retine ca aceste dispoziţii legale nu pot fi considerate contrare prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, care statuează ca „România este stat de drept”, iar „dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme”, care „sunt garantate”, deoarece tocmai rolul preeminent al legii în guvernarea tarii este de esenta statului de drept. Totodată Curtea observa ca scutirea de plată taxei judiciare de timbru a foştilor proprietari sau a succesorilor acestora pentru acţiunile având ca obiect restituirea imobilelor preluate de stat, în perioada menţionată în textul de lege criticat, nu numai că nu reprezintă o „nedreptate”, ci, dimpotriva, constituie o măsura prin care se facilitează accesul la justiţie al acestei categorii de proprietari (nedreptatiti prin cunoscutele încălcări ale dreptului de proprietate săvârşite de stat în perioada amintita), măsura care are ca finalitate tocmai garantarea „dreptatii” ca „valoare suprema în stat” şi, prin urmare, aplicarea textului constituţional pretins a fi încălcat.Curtea constata, de asemenea, ca textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 138 alin. (1) din Constituţie, deoarece stabilirea numai prin lege a impozitelor, taxelor, precum şi a oricăror alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, dispoziţie constituţională cuprinsă în acest text, nu este incalcata prin prevederea, în lege, a unor scutiri de plată a taxei judiciare de timbru. Stabilirea veniturilor bugetului de stat este de nivelul legii, iar nu de cel al Legii fundamentale. Prin urmare, legiuitorul, care este competent sa stabilească impozite şi taxe, are şi latitudinea sa prevadă scutiri în cazurile în care considera ca acestea sunt necesare şi justificate.Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca şi aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat, instituind scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri, nu face nici o diferentiere între contribuabili. Pe de altă parte, asa cum Curtea Constituţională a stabilit în mod constant în jurisprudenta sa, în acord cu jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, asa încât, în cazul unor situaţii diferite, un tratament diferit este posibil când acesta se justifica în mod obiectiv şi raţional, asa cum este şi în cazul dispoziţiilor legale criticate.În ceea ce priveşte încălcarea principiului proportionalitatii restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, prevăzut la art. 49 alin. (2) din Constituţie, Curtea constata ca acest principiu nu are incidenţa în cauza, întrucât prin dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată, nu este restrâns nici unul dintre drepturile fundamentale prevăzute în titlul II din Constituţie şi nici vreun alt drept.De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată, respingând excepţiile de neconstituţionalitate, ca fiind neintemeiate (de exemplu: Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001).Curtea retine ca atât soluţiile pronunţate anterior, cat şi considerentele care au stat la baza acestora îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată, excepţie ridicată de Iosif Conta, Ioana Vlasiu şi Maria Anton în Dosarul nr. 10.817/1999 al Judecătoriei Pitesti, judeţul Arges.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2001.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Marioara Prodan––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește