DECIZIE nr. 203 din 17 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. – S.P. din Piteşti în Dosarul nr. 3.657/42/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.657/42/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. – S.P. din Piteşti cu ocazia soluţionării recursurilor declarate împotriva Deciziei nr. 240 din 15 noiembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2), art. 45, 124, 135 şi art. 136 alin. (5), precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată, în esenţă, că, potrivit textelor de lege criticate, nulitatea unei societăţi înmatriculate poate fi declarată de aceeaşi instanţă care a judecat în fond cererea de înfiinţare, autorizare şi înmatriculare a societăţii, oricând, pe motivul că obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice, la solicitarea oricărei persoane. Acest fapt face imposibilă asigurarea imparţialităţii instanţei respective, lezând totodată stabilitatea raporturilor juridice.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale sau reglementărilor internaţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 56 lit. c): "Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: […]c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;"; … – Art. 57: "Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.";– Art. 58: "(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea societăţilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii. … (3) Tribunalul va comunică hotărârea judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras. … (4) Asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2) – Dreptul de proprietate privată, art. 45 – Libertatea economică, art. 124 – Înfăptuirea justiţiei, art. 135 – Economia şi art. 136 alin. (5) – Proprietatea. De asemenea, este invocat art. 6 – Dreptul la proces echitabil – din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990, Curtea reţine că legiuitorul, în temeiul competenţei sale constituţionale, a prevăzut cauzele şi procedura de încetare a activităţii unei societăţi comerciale înmatriculate în registrul comerţului atunci când obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice.Cu toate că legiuitorul foloseşte sintagma "nulitate a unei societăţi comerciale" şi statuează că, pe data la care hotărârea judecătorească de constatare a nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare, criticile autorului excepţiei, referitoare la faptul că instanţa care a judecat în fond cererea de înfiinţare, autorizare şi înmatriculare a societăţii se pronunţă şi cu privire la nulitatea acesteia, nu sunt de natură a aduce atingere dispoziţiilor constituţionale şi nici reglementărilor internaţionale invocate.Asupra dispoziţiilor de lege criticate Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii, precum deciziile nr. 392 şi nr. 394 din 25 martie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 21 aprilie 2008.Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. – S.P. din Piteşti în Dosarul nr. 3.657/42/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește