DECIZIE nr. 203 din 14 aprilie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Viorel Domuţa şi Iuliana Domuţa în Dosarul nr. 3.754/2004 al Judecătoriei Alba Iulia.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin mai multe decizii Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003. Totodată, se consideră că hotărârile Guvernului, menţionate de autorii excepţiei, nu sunt de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 octombrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 3.754/2004, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003, excepţie ridicată de Viorel Domuţa şi Iuliana Domuţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii civile formulate de autorii excepţiei privind strămutarea unor stâlpi de înaltă tensiune situaţi pe terenul acestora.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că "art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003, care prevede că terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului”, contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie.Autorii excepţiei arată că dreptul lor de proprietate asupra terenului în litigiu pe care se află stâlpii de înaltă tensiune "este înscris în cartea funciară, fiind un drept real tabular garantat de prevederile art. 11 pct. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938„. Totodată, consideră că „în cazul de faţă terenul în litigiu nu a fost niciodată trecut în proprietatea statului în vreuna din modalităţile prevăzute de Constituţia României sau de legea organică la care se face trimitere în art. 136 alin. (3) din Constituţie”. De asemenea, menţionează că, „în mod abuziv, în perioada guvernării comuniste, au fost construite reţele de transport ale energiei electrice pe terenurile altor persoane fizice sau juridice decât cele proprietatea statului, fără ca aceste terenuri să fi fost trecute în proprietatea statului în mod legal”.Deşi, se arată în continuare, "Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii (nr. 167 din 1 aprilie 2004; nr. 438 din 17 mai 2004; nr. 168 din 1 aprilie 2004; nr. 390 din 3 mai 2004) în sensul că dispoziţiile art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 ar fi constituţionale, având în vedere şi faptul că bunurile proprietate publică sunt declarate ca fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, aceste soluţii nu-şi mai menţin valabilitatea în cazul de faţă, deoarece au apărut împrejurări noi, care pot determina schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie”. Astfel, prin Hotărârea nr. 531 din 7 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 21 aprilie 2004, Guvernul „a aprobat Strategia de privatizare a S.C. Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Moldova – S.A. şi a S.C. Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Oltenia – S.A.”. De asemenea, prin Hotărârea nr. 1.000 din 25 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 10 iulie 2004, Guvernul „a adoptat măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării şi modificarea şi completarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Dobrogea – S.A. şi Electrica Banat – S.A. Este avută în vedere şi privatizarea pârâtei S.C. Electrica Transilvania Sud – S.A.”. În opinia autorilor excepţiei, privatizarea acestor societăţi comerciale presupune trecerea terenurilor pe care sunt situate reţelele electrice de distribuţie din domeniul public în domeniul privat al statului.Judecătoria Alba Iulia consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că, potrivit art. 44 alin. (5) din Constituţie, "pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii". Instanţa mai arată că pârâta nu este o autoritate publică, cu atât mai mult în prezent când se derulează procesul de privatizare a fostei "Electrica" – S.A.Instanţa consideră, de asemenea, că "reţelele electrice şi stâlpii de înaltă tensiune nu se încadrează în înşiruirea limitativă de bunuri care constituie obiect al proprietăţii publice [art. 136 alin. (3) din Constituţia României], beneficiind de regimul juridic al proprietăţii private în aceleaşi condiţii cu reclamanţii".Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile art. 44 şi 136 din Constituţie, "întrucât aduce atingere exercitării atributelor dreptului de proprietate, echivalând cu o adevărată expropriere, însă fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, conform art. 44 alin. (3) din Constituţia României".Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că "dispoziţiile legale criticate sunt cuprinse în art. 37 privind «Distribuţia energiei electrice» care reglementează şi modul de utilizare a terenurilor afectate serviciului public de furnizare a energiei electrice, proprietate publică sau privată, indiferent de titular, luând în considerare necesitatea desfăşurării normale a serviciului public respectiv, pe de o parte, şi protejarea proprietăţii private a terenurilor afectate acestuia, pe de altă parte, prevăzându-se expres, în art. 16 alin. (6) al aceleiaşi legi, că «Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a legislaţiei în vigoare»".Se apreciază, în punctul de vedere formulat, că reglementările criticate nu încalcă art. 44 alin. (2) din Constituţie, "întrucât proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, dar în alin. (7) al art. 44 se prevede că «Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului»". Mai mult decât atât, se arată în continuare, dispoziţiile criticate "se încadrează în măsurile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor statului referitoare la «protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară» prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, republicată, în asigurarea realizării serviciului public de furnizare a energiei electrice".Guvernul precizează că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat de către Curtea Constituţională. Sunt menţionate în acest sens Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 şi Decizia nr. 284 din 1 iulie 2004, prin care Curtea a respins excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale.În motivarea acestui punct de vedere se apreciază că art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 „se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, indiferent de titularul dreptului de proprietate, şi nu afectează caracterul inviolabil al proprietăţii private, fiind conform cu art. 44 alin. (2) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie”. În acest sens este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a reţinut că dispoziţiile criticate „nu consacră trecerea în proprietatea statului a terenurilor pe care se află reţele electrice de distribuţie, ci prevăd că acestea sunt şi rămân în proprietatea publică a statului, instituind astfel un fine de neprimire a cererilor de retrocedare. Reglementarea legală în cauză nu relevă nici o contradicţie cu alin. (3) al art. 44 din Constituţie, ci, dimpotrivă, este în deplină concordanţă cu art. 136 alin. (2) şi alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căruia proprietatea publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale şi este inalienabilă (deciziile nr. 72/2004, nr. 167/2004 şi nr. 168/2004)”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, care au următorul conţinut:– Art. 37 alin. (4): "Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie.Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au următorul cuprins:– Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.";– Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, inclusiv prin raportare la aceleaşi texte constituţionale invocate şi în cauza de faţă.Curtea Constituţională a respins excepţii de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect prin mai multe decizii, dintre care menţionăm: Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004; Decizia nr. 168 din 1 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 3 mai 2004; Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004; Decizia nr. 280 din 29 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 16 septembrie 2004; Decizia nr. 284 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004.Prin Decizia nr. 280/2004 Curtea a constatat că nu sunt încălcate prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie. În considerentele deciziei s-a reţinut că „textul legal criticat nu dispune exproprierea şi nici transferul dreptului de proprietate în vreun alt mod, ci doar constată că «terenurile pe care se situează reţelele electrice existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului». Această prevedere se justifică prin dispoziţiile art. 136 alin. (3) din Constituţie, republicată, potrivit cărora fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice «(…) şi alte bunuri stabilite de legea organică». Dispoziţiile atacate dau expresie şi prevederilor constituţionale cuprinse în alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol, potrivit cărora proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale şi este inalienabilă”.De asemenea, prin decizia menţionată s-a reţinut că, "prin Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea a constatat, de asemenea, că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, se lasă statului o marjă mare de apreciere, în funcţie de nevoia reală a comunităţii în adoptarea măsurii de privare de proprietate. Astfel, în cauza «James şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei», 1986, Curtea Europeană a statuat că nu poate fi vorba despre o încălcare a dispoziţiilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă privarea de proprietate a fost făcută într-un anumit context politic, economic sau social, dacă răspunde unei «utilităţi publice», aşa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenţie, aparţinând chiar şi unei categorii mai restrânse de persoane, deci şi în situaţia în care colectivitatea în ansamblul ei nu utilizează sau nu profită ea însăşi de bun. în vederea realizării scopului ei legitim, măsura privativă de proprietate trebuie însă să păstreze un echilibru just între exigenţele interesului general al comunităţii şi apărarea drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult, ea trebuie să aibă loc în condiţiile prevăzute de legea internă, care este necesar să fie accesibilă, publică şi previzibilă, şi să cuprindă o procedură clară de aplicare. Or, în această materie, legea română respectă exigenţele impuse de prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.Soluţiile pronunţate prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi de natură să modifice jurisprudenţa Curţii.În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei că adoptarea ulterioară a două hotărâri ale Guvernului din anul 2004 privind aprobarea strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice ar fi de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la aprecierea constituţionalităţii textului de lege criticat, Curtea reţine că este neîntemeiată. În conţinutul textelor celor două hotărâri ale Guvernului – nr. 531/2004 şi nr. 1.000/2004, nu se fac referiri la situaţia juridică a terenurilor prevăzute de dispoziţiile legale criticate.Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Viorel Domuţa şi Iuliana Domuţa în Dosarul nr. 3.754/2004 al Judecătoriei Alba Iulia.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește