DECIZIE nr. 202 din 28 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Constantin Robu în Dosarul nr. 28/63/2003 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 28/63/2003, Tribunalul Dolj – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, excepţie ridicată de Constantin Robu în cauza ce are ca obiect judecarea acţiunii privind răspunderea patrimonială a autorului excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (1) şi (8), precum şi ale art. 45 din Constituţie, deoarece consacră posibilitatea pentru lichidatorul judiciar de a declanşa răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvenţă. Se instituie astfel prezumţia de caracter ilicit aplicabilă manierei de dobândire a bunurilor proprietate privată pentru aceste categorii de persoane. Se creează totodată premisele apariţiei abuzului de drept, manifestat sub forma introducerii discreţionare a unor astfel de cereri în instanţă.Tribunalul Dolj – Secţia comercială apreciază că excepţia este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 138: "(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; … b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; … c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi; … d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; … e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia. … f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; … g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori. … (2) Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni. … (3) Comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acţiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţă a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acţiunea prevăzută la alin. (1) şi răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) ameninţă să se prescrie. … (4) În caz de pluralitate, răspunderea persoanelor prevăzute la alin. (1) este solidară, cu condiţia ca apariţia stării de insolvenţă să fie contemporană sau anterioară perioadei de timp în care şi-au exercitat mandatul ori în care au deţinut poziţia care ar fi putut cauza insolvenţa. Persoanele în cauză se pot apăra de solidaritate dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvenţa şi au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii." … Autorul excepţiei susţine că aceste prevederi legale încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (8) referitor la garantarea dreptului la proprietate şi ale art. 45 privind libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 138 alin. (1), administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul are legitimare procesuală activă pentru a solicita angajarea răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvenţă a debitorului, inclusiv a membrilor organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere. În condiţiile expres prevăzute de art. 138 alin. (3) din lege, şi anume dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice în raportul lui asupra cauzelor insolvenţei persoanele culpabile de starea de insolvenţă a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă a omis să formuleze acţiunea de stabilire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale societăţii comerciale şi răspunderea acestor persoane ameninţă să se prescrie, calitatea procesuală activă este dobândită şi de comitetul creditorilor.Dispoziţiile legale criticate reglementează cazurile în care persoanele care au cauzat starea de insolvenţă a debitorului, inclusiv membrii organelor de conducere, suportă, în parte, pasivul acestuia. Răspunderea persoanelor care au cauzat starea de insolvabilitate a debitorului are la bază, în toate cazurile, culpa acestora în activitatea de gestionare a societăţii, fără să existe vreo legătură cu drepturile fundamentale prevăzute la art. 44 alin. (1) şi art. 45 din Constituţie, presupuse a fi încălcate.Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 82 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 alin. (1) lit. c), d) şi e) din Legea nr. 85/2006 ca fiind neîntemeiată. În cuprinsul acestei decizii, s-a reţinut că dispoziţiile legale criticate „nu instituie prezumţia de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită a fi stabilită”, ci „prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţă şi care pot antrena răspunderea unor persoane din organele sale de conducere. Stabilirea existenţei unor asemenea fapte şi a măsurii în care ele au contribuit la ajungerea în stare de insolvenţă a societăţii comerciale debitoare se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile şi în dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet şi pertinent. În cadrul acestui proces, persoana a cărei responsabilitate se cere a fi stabilită poate exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare, precum şi căile legale de atac”. S-a mai reţinut că, deşi membrii organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere, precum şi persoanele care au cauzat starea de insolvenţă a societăţii debitoare, suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului lor de proprietate, având în vedere că pe această cale se asigură acoperirea pasivului debitorului insolvent şi valorificarea drepturilor creditorilor şi întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legală, în sine, nu relevă nicio contradicţie cu textele constituţionale de referinţă.Soluţiile pronunţate de Curtea Constituţională prin decizia menţionată, precum şi considerentele care au stat la baza ei îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu se invocă elemente noi, de natură a schimba această jurisprudenţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Constantin Robu în Dosarul nr. 28/63/2003 al Tribunalului Dolj – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește