DECIZIE nr. 200 din 17 octombrie 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria „pierdere” la Banca Agricolă – S.A., aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 166/1998



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria „pierdere” la Banca Agricolă – S.A., aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 166/1998, excepţie ridicată de Constantin Maxim în Dosarul nr. 4.337/1998 al Judecătoriei Constanta.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arata ca dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea constatând ca dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În consecinţa se solicita respingerea excepţiei ridicate, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea acestei jurisprudente.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 31 martie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 4.337/1998, Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria „pierdere” la Banca Agricolă – S.A., aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 166/1998, excepţie ridicată de Constantin Maxim.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prin prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, potrivit cărora „Contractele de credit încheiate între Banca Agricolă – S.A. şi imprumutatii săi pentru creditele şi dobânzile ce intra sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă constituie titluri executorii”, sunt incalcate dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Prin aplicarea acestor prevederi şi a contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei menţionate se încalcă principiul neretroactivitatii legii prevăzut, de asemenea, şi la art. 1 din Codul civil. Se mai arata ca la încheierea contractului părţile au avut în vedere producerea anumitor efecte în acord cu legile în vigoare în acel moment şi de aceea schimbarea, prin norma legală criticata, chiar în timpul derulării contractului, atât a caracterului, cat şi a efectelor pe care acesta le produce, constituie o încălcare a principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, care prevede că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile”.Judecătoria Constanta, exprimandu-şi opinia, apreciază ca textul de lege criticat nu conţine în mod expres reglementarea aplicării retroactive a dispoziţiilor sale şi, prin urmare, nu contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Se mai arata ca regula este neretroactivitatea legii, iar excepţia este retroactivitatea sa şi, ca în cazul oricărei excepţii, retroactivitatea legii trebuie să fie reglementată în mod expres în textul acesteia. Or, textul legal a cărui neconstituţionalitate se invoca, respectiv art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, nu conţine reglementarea expresă a retroactivitatii aplicării sale, iar ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus. În consecinţa, apreciază instanţa, se aplică regula, care este neretroactivitatea, fiind supuse reglementării ordonanţei numai contractele de credit încheiate cu începere de la data de 14 iulie 1997 (data publicării ordonanţei în Monitorul Oficial al României). În final se arata ca interpretarea contrară, aceea a retroactivitatii textului în discuţie, s-a dat în situaţiile de aplicare a acestuia. Neregularitatea poate fi invocată numai pe calea contestaţiei la executare, în conformitate cu art. 399 din Codul de procedură civilă, mijloc procesual specific fazei de executare silită, prin care persoana interesată sau procurorul solicita instanţei desfiinţarea actelor de executare nelegale sau clarificarea intelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului hotărârii. În consecinţa, se considera ca excepţia este neîntemeiată.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca textul criticat nu conţine nici o dispoziţie din care să reiasă ca acesta ar avea caracter retroactiv, în sensul că s-ar aplica şi contractelor încheiate între Banca Agricolă – S.A. şi imprumutatii săi înainte de data publicării în Monitorul Oficial al României a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 şi, prin urmare, nu contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Excepţia invocată nu vizează constituţionalitatea textului criticat, ci interpretarea data conţinutului acestuia de instanţele de judecată. Se mai arata ca în jurisprudenta sa Curtea Constituţională a statuat în mod constant faptul ca, în absenta unei dispoziţii privind aplicarea în timp a unor prevederi legale, nu intră în competenţa sa interpretarea dispoziţiilor unei legi sub raportul acţiunii lor în timp, ci numai controlul constituţionalităţii dispoziţiilor respective. În acest sens se invoca, printre altele, Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, precum şi Decizia nr. 134 din 5 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 21 decembrie 1999. În final se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria „pierdere” la Banca Agricolă – S.A. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 14 iulie 1997), aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 166/1998 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 august 1998), dispoziţii care prevăd: „Contractele de credit încheiate între Banca Agricolă – S.A. şi imprumutatii săi pentru creditele şi dobânzile ce intra sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă constituie titluri executorii.”Autorul excepţiei susţine ca aceste dispoziţii legale încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat nu cuprinde nici o dispoziţie referitoare la aplicarea dispoziţiilor sale şi contractelor încheiate de Banca Agricolă – S.A. cu imprumutatii săi înainte de intrarea sa în vigoare. Prin urmare, nu se poate retine ca acest text ar fi în contradictie cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În realitate autorul excepţiei critica modul în care instanţele judecătoreşti aplica dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, iar nu constituţionalitatea acestora.În aceste condiţii Curtea constata ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, „În exercitarea controlului, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei”.De altfel, în jurisprudenta sa Curtea Constituţională a statuat în repetate randuri ca în competenţa sa nu intra "interpretarea aplicării dispoziţiilor unei legi sub raportul acţiunii lor în timp, ci numai de a constata dacă aceste dispoziţii sunt în concordanta cu Constituţia" (de exemplu: Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, şi Decizia nr. 134 din 5 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 21 decembrie 1999).Pe de altă parte Curtea constata ca dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, sub aspectul conformitatii acestora cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 42 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, precum şi prin Decizia nr. 59 din 20 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 9 iunie 1999, Curtea a constatat ca prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 sunt constituţionale, respingând excepţia de neconstituţionalitate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei sale, Curtea urmează sa respingă excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria „pierdere” la Banca Agricolă – S.A., aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 166/1998, excepţie ridicată de Constantin Maxim în Dosarul nr. 4.337/1998 al Judecătoriei Constanta.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2000.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Laurentiu CristescuÎntrucât magistratul-asistent Laurentiu Cristescu se afla în incapacitate temporară de muncă, în locul sau semnează, în temeiul art. 261 din Codul de procedură civilă,Magistrat-asistent şef,Claudia Miu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește