DECIZIE nr. 20 din 20 ianuarie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală



Ion Predescu – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIuliana Nedelcu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ion Anghel în Dosarul nr. 2.079/2003 al Judecătoriei Urziceni.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Victor Gafiuc, în baza delegaţiei depuse la dosar, constatându-se lipsa părţilor Florea Cristache şi Victoria Pavel, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reiterează argumentele expuse în faţa instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, solicitând, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.079/2003, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de petentul Ion Anghel în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva mai multor rezoluţii ale procurorului prin care s-au dispus neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, precum şi sesizarea instanţei de judecată în vederea anulării titlului de proprietate şi a restabilirii situaţiei anterioare şi, totodată, s-a constatat că nu se poate da curs solicitării petentului privind continuarea procesului penal, deoarece dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală se referă numai la învinuit sau inculpat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie, deoarece "nu acordă tuturor persoanelor cercetate (în speţă, făptuitorului) dreptul de a solicita stabilirea prin justiţie a vinovăţiei sau nevinovăţiei sale".Judecătoria Urziceni şi-a exprimat opinia în sensul că "efectul prescripţiei de înlăturare a răspunderii penale rămâne câştigat cauzei, iar la împlinirea prescripţiei statul nu mai poate trage la răspundere penală persoanele care se fac vinovate de săvârşirea unei fapte penale".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece "interdicţia părţii vătămate de a cere continuarea procesului penal în caz de prescripţie nu duce la o limitare a accesului acesteia la justiţie, şi nici nu îngrădeşte egalitatea în drepturi a persoanelor". De asemenea, "art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravine nici art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât şi în acest caz justiţia se înfăptuieşte în numele legii, şi anume potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură penală privind prescripţia, înfăptuirea justiţiei însemnând nu numai soluţionarea în fond a cauzelor, ci şi soluţionarea lor pe calea excepţiei, prin aplicarea dispoziţiilor penale şi procedural penale care reglementează aceste excepţii".Avocatul Poporului apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât "textul legal criticat nu încalcă sub nici un aspect principiul liberului acces la justiţie. Faptul că, în caz de amnistie, prescripţie ori de retragere a plângerii prealabile învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal nu afectează drepturile procesuale ale părţilor şi nici nu îngrădeşte exerciţiul dreptului pe care îl are orice persoană de a se adresa justiţiei".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "În caz de amnistie, prescripţie sau retragere a plângerii prealabile, precum şi în cazul existenţei unei cauze de nepedepsire, învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal."Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este neconstituţional, deoarece nu acordă tuturor persoanelor cercetate (în speţă, făptuitorului) dreptul de a solicita stabilirea prin justiţie a vinovăţiei sau nevinovăţiei sale, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 alin. (2).Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează posibilitatea învinuitului şi inculpatului de a cere continuarea procesului penal în cazurile, limitativ prevăzute de text, în care acţiunea penală nu mai poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit amnistia sau prescripţia, a fost retrasă plângerea prealabilă sau există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege. Scopul continuării procesului penal, în situaţia în care în faza de urmărire penală sau în faza de judecată a intervenit unul dintre cele patru cazuri menţionate care duc la stingerea acţiunii penale, este acela al aflării adevărului în ceea ce priveşte existenţa faptei şi a vinovăţiei.Curtea constată că prevederile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală se constituie în norme de procedură care, în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", pot fi stabilite exclusiv de legiuitor.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu critică textul art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală pentru ceea ce conţine, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv posibilitatea făptuitorului de a cere continuarea procesului penal, urmărind completarea textului în acest sens.Potrivit competenţei sale însă, astfel cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, ci se poate pronunţa numai asupra înţelesului ei contrar Constituţiei. Astfel fiind, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi urmează să fie respinsă ca atare.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ion Anghel în Dosarul nr. 2.079/2003 al Judecătoriei Urziceni.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2005.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește