DECIZIE nr. 20 din 12 ianuarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie şi art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorFlorentina Baltă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie şi art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată de Constantin Pârşan în Dosarul nr. 584/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi formulează pe larg concluzii în acest sens. Totodată, autorul excepţiei a depus şi o cerere prin care solicită amânarea cauzei în vederea transmiterii către autorităţile publice a notelor scrise depuse la instanţa de fond, precum şi a celor depuse la dosarul Curţii Constituţionale, în scopul formulării unor puncte de vedere noi, pe baza acestor înscrisuri.Având cuvântul cu privire la cererea de amânare, autorul excepţiei solicită admiterea acesteia.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare ca neîntemeiată, considerând că au fost respectate dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Curtea respinge cererea de amânare, apreciind că au fost respectate dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât încheierea instanţei care constituie actul de sesizare al Curţii a fost transmisă autorităţilor prevăzute de lege pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedintele Curţii constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Autorul solicită admiterea excepţiei, arătând că a depus la dosarul Curţii concluzii scrise în acest sens. Totodată, cere ca textul art. 21 din Decretul nr. 167/1958 să fie modificat şi completat de către Curte în sensul introducerii în cuprinsul acestuia a drepturilor de creanţă alături de dreptul de proprietate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu privire la dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 64/1991, arătând că acestea nu aduc atingere art. 44 din Constituţie, ci, dimpotrivă, ocrotesc dreptul de proprietate privată. Totodată, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Decretul nr. 167/1958 este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională nu este competentă să modifice sau să completeze textul de lege supus controlului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 iunie 2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie şi art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată de Constantin Pârşan în Dosarul nr. 584/2005 al acestei instanţe, având ca obiect apelul împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respins o acţiune în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 70 din Legea nr. 64/1991 şi art. 21 din Decretul nr. 167/1958 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, art. 131 alin. (1) şi art. 154, precum şi prevederilor art. 27 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, autorul excepţiei arată, în esenţă, că art. 70 din Legea nr. 64/1991 contravine art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate privată, deoarece „legea trebuie să stabilească atât conţinutul dreptului, cât şi limitele acestuia”. De asemenea, susţine că recompensele neachitate pentru invenţiile aplicate de stat reprezintă „creanţe asupra statului”, garantate prin art. 44 din Constituţie şi prin art. 27 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Totodată, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că "trimiterea la recuperarea recompenselor de la beneficiarii aplicării invenţiilor" este o eroare a legii, în condiţiile în care "beneficiile, inclusiv cele obţinute din activitatea inventivă, se «vărsau» la bugetul statului".De asemenea, se apreciază că Decretul nr. 167/1958 „este ieşit din vigoare de drept, în baza art. 154” din Constituţie, întrucât contravine art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală. Dispoziţiile art. 21 din Decretul nr. 167/1958 contravin şi art. 44 din Constituţie, deoarece nu includ „creanţele asupra statului alături de proprietate şi celelalte [drepturi reale], deci în categoria celor excluse de la extincţie”.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Decretul nr. 167/1958, în raport cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie, instanţa consideră că „se pune astfel problema unei propuneri de lege ferenda, iar nu problema neconcordanţei” dintre textul de lege criticat şi textul constituţional invocat.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 64/1991 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Decretul nr. 167/1958 este inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare, şi cele ale art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, care au următorul cuprins:– Art. 70 din Legea nr. 64/1991: „Brevetele de invenţie, inclusiv cele de perfecţionare, acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi valide pe teritoriul României au durata de protecţie prevăzută la art. 31.Pe toată durata de valabilitate a brevetului de perfecţionare exploatarea invenţiei se va face în conformitate cu prevederile art. 48 alin. 8.Drepturile băneşti cuvenite inventatorilor pentru invenţiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat invenţia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînţelegerii între părţi, drepturile băneşti se vor stabili potrivit prevederilor art. 62.Dreptul asupra brevetului de invenţie se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute la art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat invenţia sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.”;– Art. 21 din Decretul nr. 167/1958: „Dispoziţiile Decretului de faţă nu se aplică dreptului la acţiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitaţiune, servitute şi superficie.”În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, art. 131 alin. (1) şi art. 154. În realitate, aşa cum rezultă din motivarea excepţiei, aceasta se referă la art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată şi a creanţelor asupra statului şi alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 135 alin. (1) privind economia României şi art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 27 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la protecţia intereselor morale şi materiale care decurg din orice operă ştiinţifică, literară sau artistică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica formulată de autorul excepţiei cu privire la dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 64/1991 constă, de fapt, în susţinerea că textul respectiv conţine „o eroare”, în sensul că „trimite la recuperarea recompenselor de la beneficiarii aplicării invenţiilor” în condiţiile în care „beneficiile, inclusiv cele obţinute din activitatea inventivă, se «vărsau» la bugetul statului”.De asemenea, critica formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la art. 21 din Decretul nr. 167/1958 constă în susţinerea că acest text nu exceptează şi drepturile de creanţă împotriva statului de la aplicarea decretului respectiv.În consecinţă, Curtea reţine că din întreaga motivare a excepţiei rezultă că autorul acesteia solicită Curţii să dispună modificarea şi completarea textelor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie şi art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată de Constantin Pârşan în Dosarul nr. 584/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește