DECIZIE nr. 20 din 11 ianuarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Viorica Bumbar şi Iliuţă Bumbar în Dosarul nr. 1.955/2006 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent arată că autorii excepţiei au depus la dosar o cerere prin care solicită admiterea acesteia şi judecarea cauzei în lipsa lor.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.955/2006, Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.Excepţia a fost ridicată de Viorica Bumbar şi Iliuţă Bumbar într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat de autorii excepţiei împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Timiş prin care li s-a respins contestaţia împotriva unei dispoziţii de restituire în natură a unui teren din judeţul Timiş, întrucât nu au avut calitate procesuală activă pentru a formula o asemenea contestaţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că interpretarea limitativă dată de instanţele de judecată dispoziţiilor de lege criticate încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se recunoaşte dreptul de a formula contestaţie la tribunal numai titularului notificării, nu şi celorlalte persoane interesate.Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă apreciază că excepţia este nefondată, întrucât, pe de o parte, legiuitorul are competenţa de a stabili limitele în care titularii îşi pot exercita drepturile subiective, iar, pe de altă parte, dreptul terţilor de a interveni în procedurile bazate pe Legea nr. 10/2001 este limitat numai la acest cadru legal.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa. Pe de altă parte, arată că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost determinată de modul de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul conţinut:– Art. 26 alin. (3): – "Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare."Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi în art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea observă că acţiunea introdusă de autorii excepţiei are ca obiect o contestaţie împotriva dispoziţiei prin care s-a admis cererea de restituire către proprietar, în temeiul Legii nr. 10/2001, a terenului pe care aceştia îl folosesc în baza unui contract de concesiune încheiat cu statul.Prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 se referă însă la decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, aşa încât textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei.Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.Aşa fiind, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, excepţia urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Viorica Bumbar şi Iliuţă Bumbar în Dosarul nr. 1.955/2006 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește