DECIZIE nr. 199 din 29 aprilie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Rodica Neagu în Dosarul nr. 3.120/2003 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 19D/2004, privind excepţia de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.007/2003 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect şi de părţi a acestora.Autorul excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 19D/2004 la Dosarul nr. 18D/2004, care a fost primul înregistrat.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia. Se susţine că dispoziţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă contravin art. 21 din Constituţie, republicată, deoarece nu obligă instanţa să suspende judecata în situaţiile prevăzute de text. Totodată, se apreciază, referitor la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, că aceasta nu poate fi luată în consideraţie, deoarece prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate se raportau la alte texte constituţionale decât cele invocate în cauză.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă art. 21 din Constituţie, republicată. În acest sens, este invocată jurisprundenţa Curţii Constituţionale, care s-a pronunţat asupra unor excepţii de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect. Cu privire la invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 124 alin. (1), se arată că acestea nu au legătură cu prevederile criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 30 octombrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 3.120/2003 şi nr. 1.007/2003, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Rodica Neagu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identică în ambele dosare, autorul acesteia arată că textele criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind dreptul de acces liber la justiţie şi ale art. 123 alin. (1), devenit art. 124 alin. (1) după republicarea Constituţiei, privind înfăptuirea justiţiei. Se susţine, în acest sens, că datorită prevederii caracterului facultativ pentru instanţele judecătoreşti al suspendării judecării cauzelor în situaţiile prevăzute de textul criticat, instanţele "îşi manifestă din plin puterea discreţionară respingând sub diferite motive inventate cererile de suspendare întemeiate…". Autorul excepţiei apreciază că "accesul liber la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie […] nu poate fi lăsat la discreţia magistratului, el trebuind să fie obligat printr-un text imperativ de lege la […] respectarea drepturilor şi intereselor şi [la] realizarea actului de dreptate".Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, formulându-şi opinia asupra excepţiei, apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât "hotărârea pronunţată în situaţia în care instanţa nu dispune suspendarea judecăţii cerută de o parte litigantă poate fi modificată la cererea părţii interesate, prin mijloace procedurale legale".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul consideră că textele criticate sunt constituţionale. În argumentarea acestui punct de vedere, se arată că "instanţei îi revine îndreptăţirea şi obligaţia să analizeze şi să se pronunţe asupra temeiniciei şi legalităţii fiecărei cereri ce i se adresează – cum este cererea în cauză de suspendare a judecăţii – ţinând seama, totodată, de drepturile şi interesele legitime ale tuturor părţilor şi dacă acestea sunt exercitate conform scopului în care au fost recunoscute de lege".Conform punctului de vedere al Guvernului, "aprobarea automată a cererii de suspendare a judecăţii formulată numai de una dintre părţi, cum sugerează autorul excepţiei, ar fi o soluţie nelegală, de ignorare flagrantă a rolului şi sarcinilor instanţei, de încurajare a abuzului de drept şi, evident, contrară şi prevederilor constituţionale […], precum şi regulilor generale ce guvernează desfăşurarea procesului civil – dintre care de menţionat sunt cele privind respectarea contradictorialităţii, egalităţii părţilor în folosirea mijloacelor procedurale, exercitarea drepturilor cu bunăcredinţă, sancţionarea abuzului de drept, asigurarea celerităţii în judecarea cauzelor".Avocatul Poporului susţine că excepţia nu este întemeiată. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "suspendarea legală facultativă a judecăţii reprezintă un incident în cursul desfăşurării acesteia, ce constă în oprirea vremelnică a procedurii de judecată din cauza unor împrejurări independente de voinţa părţilor. Pe cale de consecinţă, cazurile de suspendare legală a judecăţii ţin de stabilirea procedurii de judecată, care, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, este de competenţa exclusivă a legiuitorului". Totodată, se arată în acest punct de vedere, împotriva încheierii, partea interesată poate face apel sau recurs, potrivit prevederilor art. 282 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asigurându-se astfel respectarea principiului constituţional al accesului liber la justiţie. Pe de altă parte, textele criticate nu încalcă nici dispoziţia constituţională privind înfăptuirea justiţiei, ci, în realitate, dă expresie acestui principiu, judecătorul având posibilitatea "să aprecieze asupra oportunităţii suspendării, evitându-se prelungirea artificială şi nejustificată a procesului".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:"Instanţa poate suspenda judecata:1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea."Critica de neconstituţionalitate se bazează pe susţinerea că textele de mai sus încalcă principiul liberului acces la justiţie, consacrat de art. 21, şi cel al înfăptuirii justiţiei în numele legii, consacrat de art. 124 alin. (1) din Constituţie, republicată, întrucât stabilesc facultatea, iar nu obligaţia pentru judecător de a suspenda judecarea cauzei.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele criticate din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile constituţionale invocate, nu numai că nu sunt incompatibile, ci, dimpotrivă, dau expresie deplină principiului liberului acces la justiţie şi celui al înfăptuirii justiţiei în numele legii.Dispoziţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă au mai format obiect al criticii de neconstituţionalitate.Prin deciziile: nr. 72 din 28 mai 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 2 august 1996, nr. 262 din 15 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 noiembrie 2002, şi nr. 29 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 26 februarie 2004, Curtea a stabilit că textele respective sunt constituţionale.În considerentele Deciziei nr. 29/2004, s-a reţinut, în esenţă, că suspendarea reprezintă un incident procedural survenit în cursul desfăşurării judecăţii şi are ca efect sistarea temporară a procedurii de judecată ca urmare a apariţiei unor împrejurări voite de părţi sau independente de voinţa lor. În consecinţă, „lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea pricinii depinde de existenţa unui drept care face obiectul unui proces aflat în curs, este menită să-i permită acestuia să-şi exercite rolul activ, sancţionând eventualele tentative de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, incontestabil mai eficient decât în situaţia în care suspendarea ar avea caracter imperativ”.Aceste considerente, aplicabile în cazul ambelor situaţii prevăzute de textele criticate, îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Rodica Neagu în dosarele nr. 3.120/2003 şi nr. 1.007/2003 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește